ARPIM - Inovatie in sanatate

08/10/2026

2006 – O nouă generație de terapii inhalatorii pentru astm și BPOC
Respirația este ceva ce majoritatea dintre noi considerăm firesc, până când devine dificilă. Pentru persoanele care trăiesc cu astm sau BPOC, eficiența tratamentului depinde de administrarea medicamentului în profunzimea plămânilor, acolo unde inflamația afectează atât căile respiratorii mari, cât și pe cele mici.
🔹 Ce s-a întâmplat: În 2006, o nouă generație de terapii inhalatorii combinate, bazate pe tehnologia particulelor extrafine, a devenit disponibilă în Europa, îmbunătățind distribuția medicamentului în plămâni. Această inovație a făcut posibilă administrarea mai eficientă a medicamentului în întregul plămân, inclusiv la nivelul căilor respiratorii mici, prin utilizarea unor particule extrafine atent proiectate.
🔹 De ce contează: Prin îmbunătățirea modului în care medicamentele inhalatorii ating ținta terapeutică, tehnologia particulelor extrafine a reprezentat un progres important în îngrijirea bolilor respiratorii. Aceasta a extins opțiunile de tratament pentru persoanele cu astm și BPOC și a contribuit la optimizarea administrării medicamentelor, susținând un control mai eficient al bolii și, potențial, o mai bună calitate a vieții pacienților.
În România, terapiile inhalatorii combinate bazate pe particule extrafine au devenit disponibile în 2015, oferind pacienților acces la o nouă generație de tratamente inhalatorii bazate pe această tehnologie.

Campania | Inovația care duce sănătatea mai departe

25/09/2026

Dr. Ioana Bianchi, Director Relații Externe ARPIM: România plătește cel mai puțin din Europa Centrală și de Est, pe cap de locuitor, pentru medicamentele inovatoare. Amânarea actualizării listei de rambursare nu face decât să deplaseze impactul către spitalizări

România are nevoie de o abordare care să privească finanțarea medicamentelor în raport cu întregul sistem de sănătate și cu efectele pe care accesul la tratamente le poate avea asupra evoluției bolilor și utilizării serviciilor medicale. Într-un sistem de sănătate centrat pe pacient, o persoană diagnosticată cu o boală gravă are acces la cel mai bun tratament disponibil suficient de repede încât acesta să ofere rezultatul optim.

România are cea mai ridicată rată a mortalității evitabile din UE, de 2,3 ori peste media europeană. Aproape jumătate dintre aceste decese (43%) sunt considerate tratabile.

Dr. Ioana Bianchi (ARPIM): România plătește cel mai puțin din Europa Centrală și de Est, pe cap de locuitor, pentru medicamentele inovatoare. Amânarea actualizării unei liste de rambursare nu …

24/09/2026

Europa trebuie să privească terapiile inovatoare ca pe o investiție, nu ca pe un cost, pentru a recupera decalajul în cursa globală pentru investiții farmaceutice.

Într-o scrisoare deschisă, liderii a nouă companii farmaceutice europene atrag atenția că Europa riscă să piardă teren în competiția globală, în timp ce SUA și China au anunțat investiții de peste 600 de miliarde de dolari în ultimii doi ani.
Este nevoie de crearea unui cadru care să stimuleze investițiile în următoarea generație de medicamente. Investind în sănătate și în medicamente ca active strategice, Europa poate recupera decalajul, poate redeveni un reper al inovării globale și poate contribui la vieți mai lungi și mai sănătoase.

Sectorul farmaceutic este unul dintre sectoarele importante ale economiei europene, generând un excedent comercial de peste 220 de miliarde de euro pentru UE și susținând milioane de locuri de muncă.

Europa riscă să piardă cursa pentru investițiile farmaceutice în fața concurenței globale, SUA și China, care au anunțat investiții farmaceutice de peste 600 de miliarde de dolari în ultimii doi ani. Într-o scrisoare deschisă (2026-09-22-11-48-50-3366209-fr), nouă mari companii farmace...

23/09/2026

„Prevenția și imunizarea pot fi incluse de către România în acea planificare strategică, bugetară, structurală pe care o înaintează Comisiei Europene. Vaccinarea nu ar trebui să mai fie privită ca un capitol distinct de managementul pacientului cronic. (…) Atunci când vorbim despre un pacient cu boli cardiovasculare, de exemplu, prevenirea unei infecții respiratorii poate însemna prevenirea unei decompensări. Și atunci ar trebui ca vaccinarea să fie parte integrantă din acest parcurs pe care pacientul îl are prin sistemul de sănătate”, a subliniat Raluca Sîmbotin, Leader Grupul de Vaccinare ARPIM, în cadrul Health Forum „Vaccinarea pe tot parcursul vieții, o viață fără boli prevenibile prin vaccinare”, organizat de DC Media.

Prevenția prin imunizare nu mai trebuie privită ca un simplu cost bugetar, ci ca o investiție strategică în sănătatea fiecărei familii și în stabilitatea țării. Este nevoie de finanțare predictibilă și multianuală, decizii bazate pe date și acces simplu și echitabil, iar vaccinarea trebuie integrată firesc în parcursul medical al pacientului.

Prevenția și imunizarea ar putea fi incluse de către autoritățile române în planificarea strategică, bugetară și structurală pe care România o înaintează Comisiei Europene, în contextul în care aceste două instrumente pot contribui direct la sustenabilitatea sistemului de sănătate...

17/09/2026

✅ Siguranța pacientului începe în laborator și continuă pe tot parcursul vieții
De Ziua Mondială a Siguranței Pacientului (17 septembrie), reafirmăm că, dincolo de cercetare, tehnologie și inovație, pacientul rămâne în centrul fiecărui pas pe care îl facem.

În 2026, tema „Îngrijiri sigure pe tot parcursul vieții” atrage atenția asupra siguranței persoanelor care trăiesc cu boli netransmisibile și au nevoie de îngrijire și tratament pe termen lung. La nivel global, 1 din 10 pacienți suferă prejudicii în timpul îngrijirilor medicale, iar aproximativ jumătate dintre acestea sunt considerate prevenibile.

În cazul medicamentelor, siguranța începe încă din laborator. Ani de cercetare și evaluări riguroase sunt dedicate identificării cât mai timpurii a riscurilor potențiale și generării dovezilor necesare pentru decizii informate privind siguranța sa. Fiecare nouă descoperire și fiecare dovadă contribuie la metode de evaluare tot mai precise și la identificarea și gestionarea mai eficientă a riscurilor.

Siguranța pacientului se construiește la fiecare pas: de la cercetare și dezvoltare până la îngrijirea de care acesta are nevoie, pe tot parcursul vieții.

09/09/2026

2014 - Hepatita C: de la boală cronică la boală vindecabilă
Ani de zile, hepatita C a însemnat un tratament dificil: injecții săptămânale cu interferon, efecte secundare severe și cu o rată de vindecare de doar 50%. Milioane de oameni din toată lumea trăiau cu virusul în corp, mulți fără să știe.

🔹 Ce s-a întâmplat: În 2014, au fost aprobate primele tratamente orale fără interferon - combinații de medicamente antivirale cu acțiune directă, administrate sub formă de pastile. Aceste tratamente acționează simultan asupra mai multor etape ale ciclului de replicare a virusului, eliminându-l din organism.
🔹 De ce este important: Rezultatele au fost fără precedent: rata de vindecare a atins 95-99% din cazuri, indiferent de genotipul viral, cu efecte secundare minime față de tratamentul anterior. Hepatita C a devenit astfel prima infecție virală cronică majoră care poate fi vindecată cu medicamente. România a lansat primul program de tratament cu aceste medicamente inovatoare în 2015. OMS și-a propus eliminarea hepatitei C ca problemă de sănătate publică până în 2030.

Campania | Inovația care duce sănătatea mai departe

07/09/2026

Un pacient care are nevoie de un tratament inovator nu își poate pune viața pe pauză. Fiecare zi de așteptare poate însemna progresia bolii, complicații sau pierderea unor șanse de tratament.

Accesul la medicamente, sustenabilitatea finanțării, disponibilitatea tratamentelor și accesul la inovație nu sunt probleme separate. Pentru pacient, ele fac parte din același traseu: de la diagnostic și decizia medicului până la tratamentul efectiv.

Dar cm facem ca tratamentul potrivit să ajungă la pacient, la momentul potrivit? Răspunsul începe cu o politică coerentă a medicamentului, construită împreună și pornind de la nevoile pacientului – o politică menită să țină cont atât de sustenabilitatea sistemului, cât și de accesul la tratamente și la inovație.

Mai multe despre accesul pacienților din România la tratamente inovatoare și despre nevoia unei politici coerente a medicamentului, în articolul Digi24👇

În ultimele săptămâni, voci diferite din sistemul de sănătate au pus pe agenda publică probleme care par distincte: sustenabilitatea finanțării sănătății, disponibilitatea medicamentelor, utilizarea genericelor și biosimilarelor, continuitatea...

31/08/2026

2012-2013: Cancerul pulmonar: de la un singur tratament pentru toți, la tratamente pentru fiecare mutație
Cancerul pulmonar non-microcelular era, multă vreme, tratat uniform. Aceleași scheme de chimioterapie pentru toți pacienții, indiferent de biologia tumorii. Cercetarea genomică a arătat însă că sub același diagnostic se ascund zeci de subtipuri moleculare complet diferite.
🔹Ce s-a întâmplat:
Între 2012 și 2013, au fost aprobați primii inhibitori ALK - medicamente orale concepute să blocheze o fuziune genetică specifică prezentă la aproximativ 5% dintre pacienții cu cancer pulmonar non-microcelular. Pentru acești pacienți, rata de răspuns a atins 60-70%, față de aproximativ 30% cu chimioterapia standard, iar progresia bolii a fost semnificativ întârziată.
🔹De ce este important:
A fost confirmarea că modelul de medicină personalizată funcționează și în cele mai frecvente și mai dificile cancere. Cancerul pulmonar a intrat în era medicinei personalizate - astăzi, testarea genetică a tumorii înainte de inițierea tratamentului este standard de îngrijire.

Campania | Inovația care duce sănătatea mai departe

24/08/2026

2011 - Melanomul metastatic: prima terapie țintită cu impact major într-un cancer solid
Melanomul în stadiu avansat era, până în 2011, aproape incurabil. Chimioterapia oferea un răspuns slab, iar supraviețuirea medie după diagnostic era de 6-9 luni. Pentru pacienții cu boală metastatică, opțiunile terapeutice erau puține și rezultatele, descurajante.
🔹Ce s-a întâmplat:
Cercetările genomice au identificat că aproximativ 50% dintre melanoame prezintă o mutație specifică, care determină celulele canceroase să se dividă necontrolat. În 2011, a fost aprobat primul inhibitor BRAF, un medicament oral care blochează exact această proteină anormală, oprind proliferarea celulelor canceroase.
🔹De ce este important:
Rezultatele au fost remarcabile: rata de răspuns a crescut de la aproximativ 10% cu chimioterapia clasică la peste 50% cu terapia țintită, iar supraviețuirea medie s-a dublat. A fost primul mare succes al terapiei țintite într-un cancer solid, după modelul deschis în 2001 de leucemia mieloidă cronică.
Melanomul metastatic, cândva un diagnostic fără speranță, a devenit un exemplu de referință pentru medicina de precizie în oncologia solidă.

Campania | Inovația care duce sănătatea mai departe

20/08/2026

Un pacient cu o boală gravă nu poate să aştepte 3 ani. Fără tratamentele inovatoare nu pierd doar timp, ci chiar viitorul. Cu toate acestea, România are cel mai lung timp de aşteptare din UE pentru compensarea unei terapii inovatoare.

Pacienţii români aşteaptă 1.110 zile, aproape dublu față de media europeană de 597 de zile. Niciun medicament aprobat în 2023 sau 2024 nu era compensat în România la 5 ianuarie 2026. Pe lângă lipsa fondurilor invocate de autorităţi, 50 de medicamente moderne care le pot salva vieţile bolnavilor sunt blocate de un alt proiect de Hotărâre de Guvern, uitat pe site-ul Ministerului Sănătății din data de 29 mai 2026.

Aceste medicamente sunt din sfere foarte importante: oncologie, boli rare, neurologie, cardiologie. Deci sunt medicamente absolut cruciale pentru pacienți.

Mai multe informații despre timpul de așteptare pentru compensarea terapiilor inovatoare și situația accesului pacienților la aceste tratamente în România, în materialul Antena 3 CNN.

Zeci de mii de pacienţi cu boli cronice grave aşteaptă ani buni pentru a avea acces la tratamentele inovatoare care le pot salva viaţa. O luptă cu timpul duce şi Andreea, diagnosticată cu o boală genetică rară.