PsihologulTau Pescaru Valentin

05/10/2026

„Toate bolile au o cauză emoțională”
„Toate bolile psihice își au originea in intestin”
„Toate bolile psihice au la bază o traumă”
Acestea sunt doar câteva dintre cele mai greșite și periculoase mituri care circulă în spațiul public.
Ele neagă existența virușilor, a microbilor, a bacteriilor, a disfuncțiilor biologice, organice și a unei mulțimi de alți factori care pot provoca o suferință psihică și fizică.
Aici intervine „Psihosomatica”, disciplină atât medicală cât și psihologică/psihiatrică ce se ocupă cu relaţia dintre factorii psihologici şi cei fiziologici în cauzarea sau întreținerea stărilor de boală.
Este fascinant felul în care psihicul și corpul reacționează la boală și suferință psihică dar înțelegerea mecanismelor necesită în primul rând profesionalism, moderație și respect pentru știință.
Dacă vreți să aflați despre „somatizări” și „psihosomatică” vă invit la unul dintre cele mai complete cursuri de pe piață, ce cuprinde nu doar teorie ci și anamneza structurată și o mulțime de studii de caz

Psihosomatică este un curs destinat relației dintre factorii psihologici și cei fiziologici în cauzarea sau întreținerea stărilor de boală.

05/10/2026

Curs PSIHOSOMATICĂ | 20 credite CPR
📅 9–10 octombrie 2026 | 09:00–19:00
💻 Online, live pe Zoom

👨‍⚕️ Formator: Valentin Pescaru, psiholog clinician principal și psihoterapeut specialist, cu peste 15 ani de experiență clinică.

Un copil se plânge frecvent că îl doare burta.

Un adolescent acuză amețeli, dureri sau alte simptome fizice într-o perioadă în care corpul, autonomia și identitatea lui trec prin schimbări majore.

Un adult vine cu palpitații, migrene, probleme digestive sau preocupări persistente legate de sănătate.

Toate pot ridica întrebări despre relația dintre funcționarea psihică și manifestările fizice.

Însă psihologul nu poate evalua aceste situații după aceeași schemă.

La copil contează inclusiv mediul familial, factorii transgeneraționali, stresorii, modalitățile de coping și acuzele de sănătate preluate din familie.

În adolescență intră în ecuație transformările corporale, autonomia și dezvoltarea identității.

La adult pot apărea alexitimia, ipohondria, tulburările conversive, factice sau dismorfice.

Această diferențiere pe vârste și etape de dezvoltare este integrată în structura cursului de Psihosomatică susținut de Valentin Pescaru.

Pe parcursul celor două zile, vei urmări evaluarea tulburării somatice, anamneza, stabilirea obiectivelor și particularitățile intervenției la copil, adolescent și adult.

În program:

✔️ psihosomatica la copil: familie, factori transgeneraționali, stresori și coping
✔️ particularitățile adolescenței
✔️ alexitimie, ipohondrie, tulburări conversive, factice și dismorfice
✔️ terapie cognitivă, comportamentală și psihodinamică
✔️ tehnici de relaxare, coerență internă și teoria polivagală
✔️ manifestări digestive, respiratorii, neurologice, genitale și cardiovasculare
✔️ studii de caz și activitate practică.

🎁 Sunt incluse suportul de curs, fișele și materialele de lucru, acces la resurse de specialitate, voucher de 50 lei și posibilitatea de a participa gratuit la o sesiune ulterioară, în funcție de locurile disponibile.

💳 700 lei/persoană
⏳ Plata taxei până la 8 octombrie, ora 12:00

👉 Detalii și înscriere: link în primul comentariu

22/09/2026

Sunt onorat să fiu invitat ca speaker la un eveniment de asemenea anvergură.
Omul modern are dreptul de a se bucura de beneficiile unei vieți îndelungate și sănătoase.
Dar pentru asta are nevoie să fie corect informat și educat. Unde o poate face mai bine decât la un eveniment susținut de profesioniști în domeniu.
Vă aștept!

Longevity Expo Forum Fest (LEFF) revine în 24–26 septembrie 2026, la Biblioteca Națională a României din București, cu o ediție amplă, de trei zile, dedicată longevității sănătoase, medicinei preventive,...

21/09/2026

În cabinet, o clientă spune că "nu poate lua o decizie importantă fără să își întrebe partenerul" . Îl sună de mai multe ori pe zi pentru a se asigura că „totul este în regulă”. Când el nu răspunde, începe să se teamă că s-a întâmplat ceva cu relația și face scenarii sumbre.

Altcineva stă într-o relație care îi provoacă multă suferință". Spune că știe că lucrurile nu merg, dar numai" gândul despărțirii îi provoacă o anxietate puternică. „Mai bine așa decât singur”, spune el.

Într-o altă situație, persoana ia singură decizii, are serviciu, prieteni și o viață funcțională, dar în relația de cuplu apare continuu "o teamă persistentă de abandon și o nevoie foarte mare de confirmare" .

Putem numi toate aceste situații „dependență emoțională”?
Este aceasta un tip de personalitate sau chiar o tulburare?

"Nu suport singurătatea" - te regăsești în asta? Atunci acest curs este (și) pentru tine, nu doar pentru psihologi.

Multe întrebări dar si multe răspunsuri ❤️

Detalii de înscriere pentru cursul de vineri în primul comentariu

14/09/2026

Curs Psihoterapie pentru doliu și pierdere. Evaluare, conceptualizare clinică și intervenții psihologice, 10 credite CPR. Vineri, 18 septembrie 2026, live pe Zoom.

O pacientă vine în terapie la câteva luni după moartea soțului.
Încă plânge când găsește prin casă lucrurile lui și sunt zile în care dorul o copleșește. În același timp, merge la serviciu, își vede de copii și poate vorbi despre ceea ce s-a întâmplat.

Un alt pacient și-a pierdut partenera într-un accident. Revine iar și iar la momentul în care a aflat vestea tragică, evită locul accidentului și se învinovățește că nu a putut face nimic ca să evite accidentul.

O altă persoană NU a pierdut pe cineva prin moarte. A ieșit după 25 de ani dintr-o relație abuzivă și simte că odată cu relația și-a pierdut familia, identitatea și viitorul pe care și-l imaginase.

În toate cele trei situații există suferință și pierdere. Pentru psiholog însă, evaluarea trebuie să meargă mai departe.

Ce ține de procesul firesc de doliu? Când apar indicatorii unui doliu complicat? Ce diferențiază doliul traumatic de celelalte forme? Există o depresie asociată? Cum influențează intervenția felul în care s-a produs pierderea, relația cu persoana pierdută și resursele clientului?

De aici pornește cursul Psihoterapie pentru doliu și pierdere.

Vei învăța să diferențiezi doliul normal, complicat, traumatic și depresia, să folosești instrumente de evaluare și să construiești o conceptualizare clinică înainte de alegerea intervenției.

Programa include intervenții cognitiv-comportamentale pentru vinovăție, catastrofare și alte gânduri disfuncționale, scriere expresivă, expunere narativă după stabilizare și activare comportamentală.

Vei studia și intervenții psihodinamice, simbolice și de psihodramă: explorarea relației cu persoana pierdută, ambivalența și conflictele nerezolvate, tehnica scaunului gol, scrisori, obiecte memoriale și ritualuri de încheiere.

Cursul abordează separat doliul traumatic și pierderile complexe, dar și doliul fără deces: pierderea unei relații, pensionarea, pierderea vocației sau alte schimbări care afectează identitatea persoanei.

Ce înveți concret la curs:

✔️ cm diferențiezi doliul normal, complicat și traumatic de depresie
✔️ cm utilizezi ICG, BDI-II, CORE-OM/SCL-90 și GEQ în evaluare
✔️ cm identifici factorii individuali, relaționali și contextuali de risc
✔️ cm formulezi clinic cazul înainte de alegerea intervenției
✔️ cm lucrezi cognitiv-comportamental cu vinovăția și alte gânduri disfuncționale
✔️ cm folosești scrierea expresivă, expunerea narativă și activarea comportamentală
✔️ cm integrezi intervenții psihodinamice, simbolice și tehnici de psihodramă
✔️ cm adaptezi intervenția în doliul traumatic pentru a evita retraumatizarea
✔️ cm lucrezi cu pierderile simbolice și doliul care nu presupune un deces
✔️ cm susții integrarea pierderii și încheierea procesului terapeutic

Partea practică include studii de caz despre doliu complicat și depresie, pierdere violentă, doliu infantil reactivat în terapie și pierderi simbolice, precum și exerciții de formulare a întrebărilor clinice, restructurare cognitivă, tehnica scaunului gol și construirea unor intervenții simbolice.

Formator: Valentin Pescaru, psiholog clinician principal și psihoterapeut specialist, cu peste 15 ani de experiență clinică și peste 20.000 de ore de practică.

📅 Vineri, 18 septembrie 2026
🕘 09:00–19:00
💻 Online, live pe Zoom

🎓 10 credite CPR

💳 375 lei/persoană
⏳ Înscriere și plată până pe 17 septembrie, ora 12:00

🎁 Suport de curs și materiale de lucru, resurse de specialitate, voucher de 50 de lei și documentele aferente participării, conform condițiilor organizatorului.
🎁 Beneficiu unic: poți participa gratuit la o sesiune ulterioară a cursului, cu confirmare prealabilă și în limita locurilor disponibile.

👉 Detalii și înscriere:

https://centrulconfident.ro/events/curs-cu-10-credite-cpr-psihoterapie-pentru-doliu-si-pierdere-online/

14/09/2026

Modele de înțelegere a doliului

Doliul este procesul psihologic și emoțional de răspuns la pierderea unei persoane, relații sau ideal, cu funcția profund adaptativă de a integra această pierdere în structura sinelui și a narațiunii personale.

În încercare de a înțelege procesul de doliu și de a oferi ajutor și soluții celor care nu pot trece prin acest proces, au fost construite mai multe modele explicative.

Unul dintre cele mai cunoscute este Modelul etapelor – Elisabeth Kübler-Ross
Modelul celor cinci etape ale doliului (denumit și modelul DABDA) a fost propus inițial pentru pacienții în fază terminală, dar ulterior a fost aplicat și procesului de doliu după moartea unei persoane dragi.
Etape:
Negare – „Nu se poate întâmpla așa ceva.” Mecanism de apărare care atenuează șocul inițial.
Furie – „De ce mie?” Resentimente față de viață, medici, divinitate sau chiar față de persoana decedată.
Negociere – „Dacă aș fi făcut altceva...” Încercare de a recâștiga controlul prin fantezii compensatorii.
Depresie – Tristețe profundă, gol interior, retragere, durere resimțită la nivel psihic și somatic.
Acceptare – Asumarea realității pierderii, calm emoțional, posibilitatea reinvestirii afective.
Experiența reală a demonstrat că modelul are mai multe limite, fapt care a făcut să se renunțe în mare măsură la utilizarea lui în practică:
- Nu toate persoanele trec prin toate etapele.
- Ordinea poate varia, iar unele etape pot reveni ciclic.
- Modelul poate deveni normativ, impunând așteptări neadecvate terapeutului sau pacientului.
💬 Aplicație clinică: Modelul este util ca hartă orientativă, dar nu trebuie folosit ca grilă rigidă de evaluare sau intervenție. Da, în unele situații se identifică și se poate aplica, dar nu pe scară largă.
Avându-se în vedere limitările modelului Kubler-Ross a fost avansat un alt model, care aduce o schimbare importantă de abordare a procesului de doliu, prin faptul că nu mai este considerat un proces care se întâmplă persoanei și deci se poate considera că persoana are un rol pasiv în proces, ci un proces activ, în care persoana are de realizat niște sarcini și deci va avea un rol activ în propriul proces.

Modelul sarcinilor – William Worden
William Worden propune o perspectivă activă asupra doliului, considerând că persoana îndoliată nu doar „trece printr-un proces”, ci îndeplinește conștient sau inconștient un set de sarcini psihologice.
Acest model este util terapeutului pentru că oferă repere concrete de intervenție și un cadru flexibil, fără constrângerea unei ordini rigide a etapelor.
Sarcina 1 – Acceptarea realității pierderii
Ce înseamnă:
- Conștientizarea cognitivă și emoțională a faptului că persoana iubită a murit.
- Depășirea negării (totală sau parțială) și a iluziilor de tip „o să se întoarcă”, „nu e adevărat”.
Sarcina 2 – Procesarea durerii doliului
Ce înseamnă:
- Permisiunea de a simți emoțiile (tristețe, furie, vinovăție, frică, rușine).
- Confruntarea cu realitatea afectivă, nu doar cu cea cognitivă.
Sarcina 3 – Adaptarea la o lume fără persoana pierdută
Ce înseamnă:
- Ajustarea la schimbările externe (roluri, responsabilități).
- Adaptarea internă (redefinirea identității).
- Reconfigurarea spirituală / existențială (sensul vieții).
- Niveluri de adaptare (Worden):
- Externă: reorganizarea vieții practice (gospodărie, finanțe, rol parental).
- Internă: redefinirea sinelui („Cine sunt eu acum, fără el/ea?”).
- Spirituală: reevaluarea credințelor, valorilor și sensului existenței.
Sarcina 4 – Reinvestirea emoțională în viață
Ce înseamnă:
- Permisiunea internă de a iubi, crea, munci și trăi din nou.
- Ieșirea din blocajul vinovăției de tip „dacă merg mai departe, îl uit/trădez”.
💡 Avantaje clinice ale modelului Worden:
- Flexibil – sarcinile nu trebuie îndeplinite în ordine strictă.
- Oferă obiective clare pentru terapie.
- Permite evaluarea progresului și identificarea blocajelor.
- Se pot adapta intervenții din mai multe orientări (CBT, psihodinamică, existențială).
🔍 Aplicație clinică: Modelul Worden este extrem de util în formularea obiectivelor terapeutice și oferă repere clare pentru procesul de lucru.

Mai există și un alt model extrem de util pentru înțelegerea și intervenția în situațiile de doliu - Modelul dual.

Avantajul înțelegerii și utilizării în practica psihoterapeutică a unor astfel de modele teoretice este că oferă informații clare despre situația/stadiul/etapa în care se află persoana, dacă există blocaje, dificultăți sau complicații în traversarea procesului, dar și soluții, instrumente de intervenție extrem de utile și eficiente.
Despre toate acestea și despre multe altele, legate de doliu și pierdere vom vorbi vineri, în cursul meu.
Găsiți toate informațiile în primul comentariu

12/09/2026

29/08/2026

E mai ușor să scoți la iveală diavolul din om, decât îngerul din el

26/08/2026

Bărbat, 70 de ani, nivel de educație mediu, în formă fizică bună. Se prezintă pentru evaluare cognitivă din cauza unor probleme de memorie: „Uit. Mă apuc de ceva și uit unde am lăsat...”
Interviu, anamneză, discurs coerent, orientat S-T.
Apoi testare: MMSE - 30/30, testul ceasului 10/10. MoCA pentru confirmare/verificare - 28/30.
Fără semne de deteriorare cognitivă.
Daaarrrr....
Răspunde repede, precipitat. Trece repede de la un subiect la altul. Grăbit, agitat.
- ”De felul dumneavoastră ați fost o persoană repezită, să faceți multe/totul dintr-o dată?”
- „Da, cm v-ați dat seama?”
După 20 de ani de experiență profesională și peste 16000 de evaluări psihologice îmi dau seama.
Tendința obișnuită a oamenilor este să se raporteze la memorie ca element central al funcționării cognitive. Țin minte/nu țin minte.
Însă MEMORIA este ultima parte a unui proces mult mai complex care începe cu ATENȚIA (persoana se oprește din toate activitățile asupra uneia). Apoi, doar daca rămâne suficient de mult timp asupra acelei activități, ceea ce ne duce la următoarea parte a procesului - CONCENTRAREA, informația începe să se „înscrie” în memorie.
Putem reprezenta acest proces ca A -> C -> M
O persoană care „zboară” prin sarcini, care dorește să facă mai multe acțiuni în același timp alterează procesul natural (condițiile necesare) al memorării. De fapt persoana nu a uitat o informație, informația nici măcar nu a avut timp să fie înscrisă în memorie.
O astfel de situație poate induce în eroare un evaluator neexperimentat sugerându-i o tulburare cognitivă.
Este însă ceea ce eu numesc „falsă tulburare cognitivă” - nu este o problemă de organ ci de proces.
„Tratamentul” este extrem de simplu și cu succes garantat: câte o sarcină/acțiune/activitate pe rând, atenție sporită asupra acțiunii, suficient de mult timp petrecut pe ea, și, surpriză: ne vom aminti unde am pus....
Ce alte situații care pot fi interpretate ca tulburări cognitive fără a fi ați mai întâlnit?

11/08/2026

Colegul meu, Bogdan Varariu Psiholog organizează un eveniment deosebit de important pentru cei care, din păcate, au pe cineva în această situație. Bogdan este psiholog cu experiență îndelungată în lucrul cu pacienți oncologici
Găsiți mai multe informații aici:
https://www.facebook.com/share/1GTMjo4dVd/

Dragii mei,

Vă aștept pe 29 AUGUST 2026 la cea de-a doua editie a workshop-ului online de psihologie paliativă „Arta prezenței în fața sfârșitului”!

În 10 ore de imersiune vom explora împreună :
• ALCHIMIA PREZENȚEI: Cum să fii acolo cu adevărat, fără să te lași dărâmat. Arta tăcerii care vindecă și a atingerii care securizează.
• SPIRITUALITATE ȘI SENS: Dincolo de diagnostic, căutăm omul. Cum facilităm împăcarea cu sine, iertarea și „închiderea” cercului vieții.
• VESTEA CA UN BISTURIU: Tehnici profunde de comunicare (SPIKES) pentru a livra adevărul cu o mână blândă, protejând demnitatea pacientului.
• DUREREA INVIZIBILĂ: Cum descifrăm „Total Pain” – acea suferință care nu cedează la medicamente, ci doar la ascultare autentică.
• DOLIUL DINAINTEA MORȚII: Susținerea familiei și a copiilor în procesul crunt de a-și lua rămas-bun în timp ce inima încă bate.
• RITUALUL DE SALVARE A SINELUI: Cum să porți peste 2000 de povești ale pacientilor în suflet fără să te arzi. Igiena emoțională a celui care lucrează cu moartea.
„Când medicina nu mai poate vindeca trupul, noi suntem cei care trebuie să îngrijim sufletul. Vino să înveți să nu mai fugi.”