What are the opening hours?

Monday 09:00 - 15:00 Tuesday 09:00 - 15:00 Wednesday 09:00 - 15:00 Thursday 09:00 - 15:00 Friday 09:00 - 15:00

Muzeul Școlii Medicale Clujene

Home
Romania
Cluj-Napoca
Muzeul Școlii Medicale Clujene

Directions Website

Muzeul Școlii Medicale Clujene – o călătorie fascinantă prin secole de medicină și educație.

03/11/2026

📜 3 noiembrie 1919 – O zi cu semnificație istorică pentru începuturile învățământului medical în limba română la Cluj
🏛️ În toamna anului 1919, se deschidea un nou capitol în istoria învățământului superior din Transilvania: Universitatea românească din Cluj își deschidea porțile.
📖 În urmă cu 107 ani, pe data de 3 noiembrie 1919, la Facultatea de Medicină, profesorul Victor Papilian inaugura cursurile de anatomie în amfiteatrul Institutului de Anatomie, „arhiplin de studenți din toți anii Facultății de Medicină”.
🔬 În spiritul tradiției academice a prelegerilor inaugurale, prin care profesorii marcau începutul activității didactice la propriile catedre, Victor Papilian a vorbit despre contribuțiile oamenilor de știință români la progresul medicinei. I-a evocat, printre alții, pe Gheorghe Marinescu, Victor Babeș, Dimitrie Gerota, Toma Ionescu, Ernest Juvara, Francisc Rainer și Constantin I. Parhon. Totodată, a subliniat rolul fundamental al anatomiei, care stă la „baza întregii științe medicale”.
👏 Presa vremii a surprins atmosfera deosebită a momentului. La evocarea lui Victor Babeș, studenții s-au ridicat în picioare și au aplaudat, strigând: „Trăiască domnul profesor Babeș!”
🎓 Peste mai bine de un secol, emoția acelor începuturi rămâne parte din istoria și identitatea școlii medicale clujene.
📸 Profesorul Victor Papilian (pe primul rând al persoanelor așezate pe scaun, al șaptelea de la stânga la dreapta) în mijlocul primei generații de studenți ai Facultății de Medicină din Cluj. Fotografia este realizată în fața clădirii „Anatomia”.
🗂️ Sursa: Arhiva Muzeului Școlii Medicale Clujene
✍️ Material realizat de dr. Oana Habor și dr. József Lukács.
UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca

19/10/2026

🔬Astăzi, la un secol de la moartea profesorului Victor Babeș (1854–1926), evocăm una dintre marile personalități ale medicinei românești.
🎓 Numele savantului este legat de începuturile școlii medicale românești din Cluj.
🧫 Medic, bacteriolog și anatomopatolog, Victor Babeș a fost creatorul școlii românești de morfopatologie și microbiologie. A fost asistent (1874–1881) și profesor (1885–1887) la Catedra de histopatologie a Facultății de Medicină din Budapesta. În 1887, a ocupat Catedra de anatomie patologică și bacteriologie a Facultății de Medicină din București și a pus bazele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București, unde a organizat un centru de vaccinare antirabică, printre primele de acest fel din lume.
🏛️ În vara anului 1919, Victor Babeș a sosit la Cluj și a participat la ședințele Comisiunii Universitare, contribuind, prin experiența sa academică și științifică, la organizarea Facultății de Medicină.
📚 Numit profesor de anatomie patologică la Facultatea de Medicină, Victor Babeș a inaugurat, în primele zile ale lunii noiembrie 1919, cursurile la Institutul de Anatomie Patologică, iar în primul semestru al anului universitar 1919–1920 a susținut aici mai multe conferințe de specialitate.
💉 De asemenea, numele său este legat și de înființarea Institutului Antirabic din Cluj, primul de acest fel din Transilvania.
📖 Printre realizările savantului Victor Babeș se numără tratatul .„Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histologie pathologiques des maladies infectieuses” (Paris, 1885), scris împreună cu Victor Cornil și considerat primul tratat de bacteriologie din lume.
✍️ Material realizat de Oana Habor și József Lukács
📷 Muzeul Școlii Medicale Clujene

12/10/2026

✨🎓 Astăzi se împlinesc 154 de ani de la întemeierea universității moderne a Transilvaniei – un capitol de referință din istoria învățământului superior, care a început la Cluj.
🏛️ La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe harta centrelor universitare europene a apărut o nouă instituție de învățământ superior. La 12 octombrie 1872, împăratul și regele Francisc Iosif a ratificat legile XIX și XX, adoptate de Parlamentul maghiar, care au consfințit întemeierea Universității de Științe din Cluj. Noua universitate a fost organizată pe nucleul oferit de Academia de Drept și Institutul Medico-Chirurgical, având o structură modernă în care științele umaniste și cele naturale erau organizate în facultăți distincte.
🎓 Universitatea clujeană avea în componență patru facultăți:
• Facultatea de Drept și Științe de Stat ⚖️
• Facultatea de Medicină 🩺
• Facultatea de Filosofie, Litere și Istorie 📖
• Facultatea de Matematică și Științe Naturale 🔭
📚 Limba de predare era limba maghiară, iar din 1881 universitatea a primit dreptul de a purta în titulatură numele împăratului (Universitatea de Științe Regală Maghiară „Ferenc József” din Cluj).
🏥 Facultatea de Medicină a moștenit cea mai mare parte a corpului profesoral și a infrastructurii școlii medico-chirurgicale, care funcționa la Cluj neîntrerupt din 1776, asigurând formarea chirurgilor și a moașelor.
🏗️ Perioada de început a universității clujene a fost marcată nu doar de consolidarea și extinderea activității didactice, ci și de dezvoltarea infrastructurii. Începând cu deceniul opt al secolului al XIX-lea, a fost ridicat complexul de clădiri reprezentative al Facultății de Medicină – cel mai amplu proiect arhitectural al universității. Primele construcții finalizate au fost Clădirea Anatomiei și Institutul de Fiziologie și Igienă Publică.
🧱 Până la izbucnirea Primului Război Mondial, complexul de clinici și institute ale Facultății de Medicină – construit pe un teren în pantă, pe terase, în sistem pavilionar – însuma peste 10.000 m².
🏨 În 1895, Spitalul Public Karolina (înființat în 1818) a fost transferat în subordinea Ministerului Cultelor și Educației Publice, primind rangul de spital universitar.
💊 În cadrul Universității „Ferenc József” exista și posibilitatea formării în domeniul farmaceutic. În primul an, studenții frecventau cursurile Facultății de Științe, iar în anul al doilea, cursurile Facultății de Medicină.
👨‍⚕️ Dintre medicii români care au absolvit Universitatea „Ferenc József”, îl amintim pe Iuliu Hațieganu, viitor profesor și decan al Facultății de Medicină din Cluj, precum și rector al Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj.

✍️ Material realizat de dr. Oana Habor și dr. József Lukács.

📸 Sursă foto: Colecție particulară A.G.
Vedere spre a doua terasa. În plan îndepărtat Căminul studențesc „Victor Babeș”; clădirile situate pe a doua terasă, Pavilionul Economatului, Clinica de Oftalmologie și Clinica de Dermatologie.
UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca

08/10/2026

🏛️ 🩺 Clujul medical de altădată: strada Victor Babeș la începutul secolului al XX-lea
📸 O carte poștală ilustrată valoroasă pentru istoria urbanistică a Clujului, în special pentru reconstituirea evoluției zonei clinicilor universitare.
Fotografia surprinde strada Victor Babeș (odinioară strada Trefort) în primii ani ai secolului al XX-lea, înaintea transformărilor edilitare care aveau să-i schimbe considerabil înfățișarea.
🏫 Imaginea a fost realizată de la una dintre ferestrele Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj și oferă o perspectivă asupra străzii și a clădirilor care o mărgineau.
🔹 În dreapta imaginii, vegetația abundentă ascunde parțial clădirile complexului clinicilor universitare ale Facultății de Medicină din cadrul Universității maghiare din Cluj. Se distinge coșul Pavilionului Economatului (Serviciul administrativ al Clinicilor Universitare). În imediata vecinătate a coșului erau Institutele de Patologie Experimentală și Farmacologie. În prezent, pe amplasamentul acelora, se află sediul central al UMF „Iuliu Hațieganu”.
🔹 În stânga imaginii, observăm un șir de case modeste, cu parter și fațade simple, aliniate la stradă, care păstrează aspectul vechiului front stradal, anterior modernizării zonei.
🏗️ Majoritatea acestor case au fost demolate în anii următori, pe terenurile lor fiind ridicate imobile impunătoare, cu mai multe niveluri, ale căror destinații s-au schimbat de-a lungul timpului.
Una dintre noile construcții a adăpostit, după Primul Război Mondial, Căminul studențesc „Victor Babeș”. Astăzi, imobilul găzduiește mai multe servicii ale universității noastre, printre care Restaurantul Studențesc.
Cealaltă clădire a fost amenajată, după cel de-Al Doilea Război Mondial, ca spațiu de cazare și cantină pentru studenții bolnavi de tuberculoză (TBC), iar în prezent adăpostește unele discipline ale Facultății de Medicină Dentară a UMF „Iuliu Hațieganu”.
🏥 În planul îndepărtat se văd clădirile Clinicii de Psihiatrie și Neurologie.
🕰️ Această ilustrată ne oferă, așadar, nu doar o imagine a Clujului de acum mai bine de un secol, ci și prilejul de a urmări transformările arhitecturale și funcționale ale unei zone strâns legate de istoria învățământului medical clujean.
📚 Sursa imaginii: Colecția particulară A. G.
✍️ dr. Oana Habor și dr. Lukács József
UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca

29/09/2026

🎓 Un nou an universitar, aceeași emoție a începutului.
📸 🩺În urmă cu aproximativ un secol, câțiva studenți ai Facultății de Medicină erau surprinși într-o fotografie în apropierea Căminului „Victor Babeș”.
👨‍⚕️ Printre tinerii din imagine se află și Viorel Gligore (al patrulea de la stânga la dreapta, pe rândul de sus), care avea să devină profesor al Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj și șef al disciplinei Clinica Medicală II (1962-1975).
⏳ 📚 Aproape un veac ne desparte de acel moment, dar emoția unui nou început, speranțele și bucuria vieții universitare rămân la fel de vii.
🍀 Studenților noștri le dorim să se bucure de anii de studenție și să adune, dincolo de cunoștințe, experiențe și prietenii de neuitat. Mult succes!
🏛️ Fotografia este realizată în fața clădirii de pe strada Victor Babeș nr. 15. Astăzi, în acest edificiu își desfășoară activitatea unele discipline ale Facultății de Medicină Dentară din cadrul UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.
📷 Muzeul Școlii Medicale Clujene, Colecția „Prof. dr. Viorel Gligore”.
✍️ Material realizat de dr. Oana Habor și dr. József Lukács.
UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca

21/09/2026

📷🩺O fotografie păstrată în colecțiile muzeului nostru surprinde un moment semnificativ din istoria începuturilor școlii medicale românești clujene: prezența savantului Ion (Ioan) Cantacuzino în mijlocul comunității academice, cu prilejul conferinței susținute la Universitatea din Cluj, în 1922.
🏛️În primii ani de existență, Universitatea românească din Cluj a urmărit să stabilească legături cât mai strânse cu celelalte centre universitare din țară.
🎓 În acest spirit, decanul de atunci al Facultății de Medicină, Iacob Iacobovici, a avut inițiativa de a invita o serie de profesori ai facultăților de medicină din București și Iași. Printre cei care au răspuns invitației au fost Ion Cantacuzino, Gheorghe Marinescu, Nicolae Leon și Constantin Parhon.
Referindu-se la ecoul acestor manifestări, profesorul Iacob Iacobovici a consemnat:
„Conferinţele ţinute de domniile lor au fost urmate de studenţime şi de publicul cult din Cluj. [...] Prin aceste conferinţe s-a făcut o nouă şi trainică legătură cu vechile noastre facultăţi şi s-a dat ocazie distinşilor magiştri să cunoască mai de aproape noul focar de cultură medicală.”(Rapoartele anuale ale decanilor – „Anuarul Universității din Cluj pe anul școlar 1921-1922”, Cluj, 1923).
🔬Una dintre marile personalități ale medicinei românești, profesor la Facultatea de Medicină din București, microbiologul Ion Cantacuzino (1863-1934) a pus bazele școlii românești de imunologie și medicină experimentală. În 1921, sub coordonarea sa, a fost înființat Institutul de Seruri și Vaccinuri din București (astăzi, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”).
💉 Numele său este legat și de „Metoda Cantacuzino” de vaccinare antiholerică. În timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic, în 1913, Cantacuzino și colaboratorii săi au organizat vaccinarea antiholerică de masă a armatei române, în plină epidemie, acțiune rămasă în istoria epidemiologiei sub numele de „Marea experiență românească”. Tot datorită lui I. Cantacuzino, în 1926 România a devenit a doua țară din lume, după Franța, care a introdus vaccinarea BCG împotriva tuberculozei.
🇷🇴 În 1919, Ion Cantacuzino s-a numărat printre membrii comisiei împuternicite de Senatul Universității din Cluj să se alăture tratativelor guvernamentale de recrutare a profesorilor francezi.
📸 Fotografia este realizată în fața Institutului Pasteur, în 1922. În primul rând, al patrulea de la stânga la dreapta, se află Ion Cantacuzino. În imagine apar și câțiva dintre profesorii Facultății de Medicină: Ioan Nițescu, Dumitru Michail, Jules Guiart, Iuliu Moldovan, Iacob Iacobovici, Titu Gane și Coriolan Tătaru. În dreapta lui Ion Cantacuzino se află Dimitrie Călugăreanu, profesor al Facultății de Științe și rector al Universității din Cluj în anul universitar 1921–1922.
✍️ Material întocmit de dr. Oana Habor și dr. József Lukács.
UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca

25/07/2026

📸 În colecțiile Muzeului Școlii Medicale Clujene se află o fotografie din anul 1934, realizată cu prilejul comemorării profesorului Gheorghe Bilașcu la Fântâna Bilașcu din Pădurea Făget.
🌿 Acest izvor era cunoscut inițial sub numele de Izvorul Pintea. În anul 1876, doi dintre pionierii vieții sportive și ai turismului clujean, Sándor Hirschfeld și Ákos Tauffer, au finanțat și amenajat captarea izvorului, care a devenit cunoscut drept Fântâna Majláth.
🦷 Printre numeroșii excursioniști care ajungeau aici se număra și profesorul Gheorghe Bilașcu (1863–1926), întemeietorul învățământului obligatoriu de stomatologie din România. În timpul unei ieșiri în natură, profesorul a suferit o accidentare aparent minoră, care s-a complicat ulterior printr-o septicemie. Acesta s-a stins din viață la 22 iulie 1926.
🤝 În semn de prețuire, prietenii, colegii și foștii săi studenți au hotărât ca Fântâna Majláth, aflată în apropierea locului unde profesorul s-a accidentat, să îi poarte numele. Izvorul a fost reamenajat prin construirea unui bazin de beton, din care apa curgea printr-un cap de leu, iar deasupra a fost amplasată o piatră comemorativă cu inscripția:
🪨 „FÂNTÂNA BILAȘKU. S-a făcut această fântână în amintirea regretatului prof. Gh. Bilașcu de cei ce l-au iubit și stimat.”
💧 În luna iunie a anului 1927 a avut loc sfințirea fântânii.
👥 În imagine pot fi recunoscuți profesorii Titu Vasiliu, aflat în stânga fântânii și Rubin Popa, în partea dreaptă a monumentului.

UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca

14/07/2026

🇫🇷 Anul acesta se împlinesc 105 ani de când profesorul francez Jules Guiart a fost numit titular al primei Catedre de istoria medicinei și farmaciei din România, înființată în cadrul Facultății de Medicină din Cluj. Catedrei îi era asociat Institutul de Istoria Medicinei și Farmaciei, condus de Jules Guiart în calitate de director.
🇷🇴🤝🇫🇷 În contextul întemeierii Universității românești din Cluj, una dintre măsurile adoptate pentru organizarea și consolidarea învățământului a fost atragerea unor profesori din străinătate. Pe fondul afinităților culturale, dar și al relațiilor politice și diplomatice din epocă, cea mai strânsă colaborare s-a dezvoltat cu mediul universitar francez.
👨‍⚕️ Medic, profesor și cercetător, Jules Guiart (1870-1965) s-a remarcat prin contribuții importante în domeniile parazitologiei, zoologiei medicale, medicinei tropicale și istoriei medicinei. A fost titular al Catedrei de parazitologie și istoria științelor naturii, respectiv conservator al Muzeului de Istoria Medicinei la Facultatea de Medicină și Farmacie din Lyon.
🏛️ La Cluj, împreună cu asistentul său, Valeriu Lucian Bologa, Jules Guiart a pus bazele Muzeului de Istoria Medicinei și Farmaciei, organizat pe lângă institut. Valoroasa colecție, afectată de un incendiul produs la sfârșitul anilor '70, a fost parțial salvată, iar exponatele recuperate, alături de donațiile și achizițiile ulterioare, stau astăzi la baza patrimoniului Muzeului Școlii Medicale Clujene.
📖 Angajat prin contract special încheiat între guvernele României și Franței, Jules Guiart și-a desfășurat activitatea didactică și științifică la Cluj până în anul 1930. Conducerea catedrei i-a revenit discipolului său, Valeriu Lucian Bologa.
🇫🇷 De Ziua Națională a Franței, aducem un omagiu tuturor personalităților care, prin activitatea lor, au contribuit la dezvoltarea legăturilor academice dintre Franța și România.
Sursă foto: Muzeul Școlii Medicale Clujene
✍️ Material realizat de dr. Oana Habor și dr. József Lukács.

UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca

-Napoca

12/07/2026

📸 O fotografie inedită din anul 1930 îl înfățișează pe profesorul Titu Vasiliu în vacanță, la Vatra Dornei. Imaginea surprinde farmecul unei clipe de relaxare și completează portretul său dincolo de activitatea didactică și științifică.
🩺 Profesorul Titu Vasiliu (1885–1961), al doilea de la stânga la dreapta, în rândul din spate, discipol și colaborator apropiat al savantului Victor Babeș, este considerat fondatorul școlii clujene românești de anatomie patologică. A coordonat activitatea Institutului de Anatomie Patologică din Cluj în perioada 1919–1947.
📚 Dintre cele mai importante lucrări ale sale se remarcă monografia „Sângele și organele hematopoietice. Hematologia. Tratat de patologie clinică și anatomie patologică” (1923), o premieră în literatura medicală românească, precum și volumul „Anatomie patologică clinică” (1939), care a contribuit la dezvoltarea anatomiei patologice în România.
🗂️Sursă foto: Muzeul Școlii Medicale
✍️ Material realizat de dr. Oana Habor și dr. József Lukács

UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca

22/06/2026

🎓 În ultimele zile am avut bucuria de a participa la două manifestări științifice care au oferit ocazia de pune în lumină personalitatea profesorului Iacob Iacobovici și contribuțiile sale la dezvoltarea chirurgiei de război la începutul secolului al XX-lea.
👨‍⚕️ Medic de origine armeană, întemeietor al școlii românești de chirurgie din Cluj, Iacob Iacobovici a fost decan al Facultății de Medicină (1921-1922) și rector al Universității clujene (1922-1923).
🏛️Tema a fost abordată atât în cadrul conferinței internaționale „Civil Society, Civic Engagement and its Impact on Military Welfare”, desfășurată la Cluj-Napoca, cât și la Simpozionul Național dedicat istoriei armenilor din România, organizat la Dumbrăveni.
⛪🎻La finalul simpozionului de la Dumbrăveni am avut privilegiul de a participa, în Biserica Armeano-Catolică „Sfânta Elisabeta” ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea — una dintre cele mai mari biserici construite de armeni în diaspora — la un recital extraordinar susținut de doi violonceliști de excepție, Răzvan Suma și Ella Bokor.
🤝 Mulțumiri colegului meu, dr. Vlad Popovici, și Uniunii Armenilor din România pentru invitația de a participa la acest valoros dialog academic și cultural.
🙏 Mulțumiri și colegului dr. Matei Ciurică, de la Muzeul Militar „Mareșal Constantin Prezan” din Cluj-Napoca pentru amabilitatea de a ne ghida prin expozițiile muzeului.
UMF Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca

Address

Emil Isac 13
Cluj-Napoca
400023

Opening Hours

Monday	09:00 - 15:00
Tuesday	09:00 - 15:00
Wednesday	09:00 - 15:00
Thursday	09:00 - 15:00
Friday	09:00 - 15:00

Website

https://bit.ly/muzeul-scolii-medicale-clujene

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Muzeul Școlii Medicale Clujene posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.