https://www.facebook.com/105701475516018/

Dr. Codruța Rusu, Constanta (2026)

21/10/2026

Cum ne mentinem un sistem imunitar echilibrat?

Imunitatea este principalul mecanism de aparare a organismului impotriva germenilor. Aceasta este functionala de la nastere, se dezvolta continuu si devine din ce in ce mai complexa pe masura ce organismul interactioneaza cu diversi agenti patogeni.

Imunitatea nu trebuie crescuta ci mentinuta echilibrata.

Sistemul imunitar este mentinut echilibrat printr-un regim de viata sanatos.

Alimentatie echilibrata bazata pe legume si fructe, grasimi slabe, carbohidrati, proteine, vitamine si minerale, toate intaresc sistemul imunitar.

Corpul are nevoie de vitamine si minerale pentru a avea un sistem imunitar eficient. Vitaminele sunt factori nutritivi esentiali pe care corpul le procura din alimentatie (nu sunt sintetizate de organism).

Alimentatia variata asigura necesarul de vitamine si nu se impune suplimentarea acestora.

Incearca sa-ti iei vitaminele cat mai mult din alimentatie si mai putin din suplimente. Suplimentarea cu vitamine la o persoana sanatoasa nu duce la imbunatatirea functionarii sistemului imunitar.

Alimente care sunt sursa de vitamine si minerale:

Vitamina C : kiwi, portocale, lamai, grapefruit, capsuni, spanac, patrunjel, varza, rosii, papaya

Vitamina E: avocado, arahide, alune, spanac, seminte de floarea soarelui, nuci, alune, broccoli, masline, ulei de primula

Vitamina B6: carne porc, pasare/curcan, pui, paine, cereale integrale, orez brun, oua, lapte si produse lactate, legume si vegetale, nuci

Vitamina A: ficatul de porc si vita, galbenusul de ou, legume verzi (spanac, broccoli, salata vedre), legume si fructe de culoare portocalie, rosie si galbena

Vitamina D: cod, somon, ton, sardine, ficat, carne vita, lapte si iaurt, cereale, portocale, ciuperci, galbenus de ou

Acid folic: paine integrala, fasole, mazare, paste, orez

Fier: oua, ficat, carne pui, curcan, fruct de mare, fasole, broccoli, varza

Seleniu: broccoli, usturoi, sardine, ton, ficat, nuci, orez brun, orz
Zinc: carne rosie, oua, ficat, stridii, crabi, carne de pasare, fasole, linte, iaurt, naut,

Probiotice: iaurt, kefir

Hidratarea corespunzatoare. Pentru o imunitate echilibrata este necesar sa consumam cel putin 2 l lichide zilnic sub forma de apa, limonada, ceaiuri, supe, compot, lapte.

Miscarea. Oamenii care fac miscare in mod regulat, cel putin 30 min zilnic, reduc mult riscul de a raci si isi mentin imunitatea echilibrata. In plus, productia de limfocite este stimulata de miscare.
Aerul curat este un mijloc de intarire a imunitatii, intareste organismul si fortifica starea aparatului respirator.

Somnul. Calitatea slaba a somnului si perioadele lungi in care organismul este privat de odihna pun in pericol buna functionare a sistemului imunitar. Dormi 7-8 ore pe noapte!

Stresul. Stresul cronic duce la depresie, infectii, boli autoimune boli de inima, etc. Miscarea influenteaza pozitiv stresul si-l reduce considerabil.

Sa va fie de folos!

20/10/2026

Intestinul este considerat centrul sistemului imunitar gazduind 70-80% din totalul celulelor imune.

Aceste celule imune comunica constant cu bacteriile intestinale, furnizand in mod continuu stimul pentru antrenarea sistemului imunitar.

Mucoasa tractului digestiv, in special cea intestinala, contine cea mai bog*ta acumulare de celule limfoide, incluzand limfocitele B si T, plasmocite, celule accesorii sau care proceseaza si prezinta antigenii. 60% din totalul imunoglobulinelor este produsa la nivelul tubului digestiv.

Tesutul limfoid al tractului digestiv este cunoscut sub numele de GALT ( gut-associated lymphoid tissue). Acesta este complet reprezentat in intestine de mai multe formatiuni implicate in raspunsul imun:

- Placile Peyer: noduli limfoizi grupati care contin limfocite T mature, limfocite B, macrofage. Se gasesc in intestinul subtire
- Foliculi limfoizi izolati, dispersati, situati in jejun si colon, formati din limfocite B
- Limfocitele intraepiteliale de tip T, diseminate in epiteliul intestinal
- Celule M membranare , diseminate, cu rolul de a capta antigenii si de a-i transfera catre macrofage, denumite si “carausii” antigenilor

Colonul este sediul major al florei microbiene cu cea mai mare densitate de bacterii, aprox 1 milion de milioane de bacterii, formand flora intestinala sau microbiomul intestinal.

Rolul bacteriilor din flora intestinala:

1. Ajuta digestia. Activitate metabolica asupra substraturilor nutritive: carbohidrati, proteine, lipide, care prin procese de hidroliza, fermentare, degradare sunt transformate in substante nutritive simple, usor de absorbit la nivelul mucoasei intestinale.

2. Favorizeaza absorbtia de Calciu si Fier la nivelul intestinelor, care sunt greu de asimilat fara prezenta acestor bacterii.

3. Stimuleaza sistemul imunitar care astfel este mereu in alerta pentru a tine populatia bacteriana in echilibru.

4. Protejeaza impotriva atacului agentilor patogeni, nu lasa alte bacterii straine sa patrunda in locul “deja locuit, ocupat”. Ex: daca consumam un aliment contaminat cu bacterii ce provoaca gastroenterita, atunci cand acestea ajung in intestine, flora intestinala lupta cu acestea si, pentru ca e mai numeroasa, le distruge.

5. Produc vitamine si acizi grasi. Bacteriile din intestine sintetizeaza vitamine din grupul B (B12, biotina, acid folic), vit K si acizi grasi utilizati ca sursa de energie.

6. Actioneaza asupra produsilor endogeni: asupra acizilor biliari prin deconjugare, produc degradarea colesterolului, deconjugarea hormonilor sexuali.

7. Actioneaza asupra metabolismului medicamentelor: antibiotice, L-dopa, glicozizi cardiotonici, unele laxative, etc.

Modificarile florei intestinale duc la tulburari precum constipatie, diaree, dureri abdominale, gaze.

Atunci cand consumam antobiotice, acestea omoara nu numai bacteriile ce au produs boala, dar afecteaza pana la epuizare populatia de bacterii benefice.

Refacerea florei intestinale se poate realiza prin utilizarea probioticelor (bacterii vii) sub forma de capsule sau plicuri cu administrare orala.

Factorii care modifica flora intestinala:

- Alimentatia: dieta ce contine alimente procesate si produse animale contribuie la disbioza; dieta bog*ta in fibre, fructe si legume ajuta la mentinerea unei microbiote sanatoase

- Antibioticele pot dezechilibra microbiomul intestinal, favorizand cresterea bacteriilor nocive si distrugerea celor benefice.

- Stresul cronic poate afecta flora intestinala si poate contribui la dezvoltarea a numeroase probleme de sanatate.

Putem afirma ca sanatatea ne vine din intestine. O flora intestinala sanatoasa contribuie la un sistem imunitar puternic.

Un stil de viata sanatos, cu o alimentatie echilibrata, activitati fizice regulate, iesirile in natura, aerul curat, somnul suficient, odihnitor, evitarea stresului si a oboselii cronice/burn-out, ne ajuta la intarirea imunitatii si mentinerea starii de sanatate.

Sa va fie de folos!

20/10/2026

Imunitatea reprezinta capacitatea organismului de a se apara de agentii patogeni: bacterii, virusuri, paraziti, toxine.

Sistemul imunitar este un sistem complex de organe, celule si molecule – anticorpi, al carui rol este sa asigure protectia impotriva agresorilor.

Sistemul imun detecteaza agentii patogeni, ii distruge si memoreaza antigenul pentru a putea reactiona prompt la o urmatoare interactiune cu acesta in corp.

Principalele componente ale sistemului imunitar sunt:

- Globulele albe din sange: neutrofile granulocite, limfocite T si B, monocite, macrophage; fiecare tip de celula avand o actiune specifica in sistemul de aparare al organismului

- Ganglionii limfatici: locul unde sunt stocate limfocitele. La nivelul ganglionilor limfatici are loc filtrarea limfei de posibile antigene, citokine (celule cu rol inflamator) si indepartarea lor din organism. Inflamarea lor indica faptul ca organismal lupta impotriva unei infectii.

- Splina: stocheaza globulele albe si filtreaza sangele, distrugand globulele rosii batrane si deteriorate.

- Amigdalele si vegetatiile adenoide: situate in g*t si in pasajul nazal, pot retine microorganismele straine imediat ce se afla la poarta de intrare in corp.

- Timusul: situat in partea superioara a pieptului, produce precursoarele limfocitelor T

- Maduva asoasa : situata in centrul spongios al oaselor, locul in care din celulele stem se dezvolta celulele rosii din sange, celulele plasmatice si celulele albe (leucocite) cu rol imunitar.

- Pielea, membranele mucoase sunt prima linie de aparare in prevenirea si distrugerea germenilor inainte ca acestia sa patrunda in organism.

- Stomacul si intestinul: in stomac sunt distruse prin acidul gastric, multe bacterii imediat d**a ce acestea intra in corp. Intestinul subtire gazduieste o mare parte din sistemul imunitar al corpului, protejand organismul impotriva infectiilor.

20/10/2026

A venit toamna!

Am avut si primele zile mai reci! Si odata cu ele, au aparut si starile gripale si virozele respiratorii: faringita, faringolaringita, bronsita, rinita.

Ce este sistemul imunitar, bariera corpului in lupta impotriva virozelor si cm il mentinem in buna stare de functionare?

Despre toate acestea, in materialele urmatoare!

19/10/2026

Stabilirea corecta a dignosticului, conduitei terapeutice si planului de urmarire, necesita o evaluare in mai multi pasi:

- Consultul sau discutia cu pacientul: simptome, evolutia lor, istoric medical, boli in familie, tratamente anterioare, stil de viata
- Examen clinic
- Analize de laborator si investig*tii : analize de sange, urina, ecografie, radiografie, EKG

Fie ca aveti o boala cronica deja diagnosticata sau nu va stiti cu un diagnostic clar dar prezentati simptome precum oboseala, lipsa de energie, probleme digestive, lipsa poftei de mancare, palpitatii, dureri musculare, articulare sau la nivelul organelor, stari lipotimice, vertij, cefalee, tulburari de somn, anxietate si nu stiti carei specialitati sa va adresati, consultul de medicina interna ajuta la o evaluare complexa si completa si astfel, se evita excesul de consulturi medicale, ce pot sa nu fie necesare.

Medicul de medicina internă este specialistul care se ocupă de bolile organelor interne la adulți și care privește pacientul în ansamblu, nu doar o singură problemă.

In Clinica Medicover Constanta beneficiati de servicii medicale decontate CNAS, pe baza biletului de trimitere pentru medicina interna-consult de specialitate sau medicina interna - internare.

Pe baza biletului de trimitere beneficiati de urmatoarele servicii:
- consult medicina interna
- recoltare analize uzuale
- ecografie abdomen si pelvis
- scrisoare medicala cu recomandari de tratament, retete compensate
- bilet trimitere CT, RMN, radiografie toraco-pulmonara ( examinari ce pot fi efectuate in cadrul clinicii)

Documente necesare:
- Bilet de trimitere catre medicina interna - consult de specialitate sau medicina interna - internare de zi
- Card de sanatate
- Carte de identitate

Locatie:
Centrul Medical Medicover (Zona Dobrogea)
Bulevardul Alexandru Lapusneanu 188 A, Constanta
Programari: 0241962 / mesaj pe pagina.

15/07/2026

Vacanta la mare si tulburarile digestive
Gastro-enterocolitele

Care sunt aceste probleme digestive? Ce le cauzeaza? Cum sa le evitam? Cum sa le tratam daca ele apar in cursul unei vacante?

Asteptam cu mare nerabdare vacantele si le planuim din timp visand sa fie de neuitat. Si parca dintre toate, vacanta la mare este cea mai asteptata si cea mai frumoasa.

Pe langa aer curat, soare si atmosfera de vacanta, ne bucura sufletul si corpul, apa marii cu efectele benefice asupra corpului obosit si stresat, racorindu-ne d**a o zi calduroasa si expunerea la soare.

Bucuria unei vacante perfecte la mare, este uneori intrerupta de o tulburare digestiva, aparuta brusc.

Se intampla in timpul unei vacante si, in mod deosebit la mare, sa apara manifestari digestive de tipul gastro-enteritelor.

Simptomele prezente pot fi de la varsaturi alimentare si lichidiene/bilioase pana la scaune diareice/apoase, la care se adauga stare generala de rau, dureri de cap, ameteli, dureri colicative in etajul abdominal superior (stomac, colecist) sau etajul abdominal mijlociu si inferior (colici intestinale).

De ce apar ele?

Vacanta mult asteptata urmeaza adesea d**a o perioada de munca cu program prelungit, stress, oboseala.

De cele mai multe ori drumul pana la mare este lung si obositor si poate, inainte de plecare nu ai reusit sa te odihnesti suficient petru a preg*ti corpul pentru efortul solicitant.

Odata ajuns la destinatie, te grabesti sa te bucuri din plin de tot ce are de oferit locatia vacantei mult asteptate: soare, nisip, mare, plimbari, petreceri, bere, cocktail-uri, mancare.

Combinatia dintre oboseala cumulata inainte, in timpul drumului , in agitatia vacantei si abuzurile alimentare si alcoolice, pot determina neplaceri digestive.

Uneori, in cadrul unei familii sau a unui grup, doar una sau cateva persoane pot prezenta aceste neplaceri.

Depinde de starea si sensibilitatea fiecarei persoane si rareori poate fi incriminata calitatea alimentelor consumate, atunci cand poate fi vorba de toxiinfectie alimentara.

Sindromul dispeptic, denumit generic indigestie, este o tulburare digestiva cauzata in special de abuzurile alimentare si alcoolice, alimente greu digerabile, care “pica greu” pentru stomac, uneori alimente alterate.

Se manifesta prin greata, varsaturi alimentare si lichidiene\bilioase, dureri epigastrice (stomac) si in hipocondrul drept (colecist), meteorism, discomfort in etajul abdominal superior.

Enterocolita reprezinta inflamatia mucoasei intestinului subtire si colonului si are ca manifestari scaunele de consistenta scazuta, de la scaune diareice pana la scaune apoase si colici dureroase abdominale.

Poate fi neinfectioasa, gastro-enterocolita, in care scaunele diareice apar la cateva ore de la debutul simptomelor digestive superioare, sunt mai putine ca numar, limitate ca timp, consistenta scazuta dar nu apoasa.

Este determinata de abuzul alimentar, de alimente alterate si de combinatii alimentare favorizante (pepene, bere, inghetata etc) cat si iritativ, de catre sucurile digestive in exces declansate la nivelul stomacului si colecistului.

Enterocolita infectioasa reprezinta inflamatia mucoaselor intestinale determinate de alimentele contaminate cu microorganisme sau toxinele acestora si poarta denumirea de toxiinfectie alimentara.

Toxiinfectia alimentara este o afectiune cauzata de alimente si apa contaminate de unele bacterii, virusuri, paraziti, substante chimice.

Simptomele sunt in general mai severe si mai de durata (zile) – greata, varsaturi, crampe intestinale, diaree, febra uneori si pot necesita tratament medicamentos, uneori antibioterapie si administrare de lichide si electroliti intravenos.

Cum sa evitam aparitia tulburarilor digestive in timpul vacantelor?

Principala recomandare este moderatia.
In vacanta trebuie sa ne bucuram de odihna, de plimbare, de liniste, de soare, de mare, de mancare, de alcool, toate cu moderatie.

Abuzurile de orice fel: lipsa odihnei, a somnului, mesele copioase, consumul excesiv de alcool, expunerea indelung*ta la soare, scaldatul indelung*t in apa marii, toate epuizeaza corpul si suprasolicita sistemul digestiv care nu e prag*tit sa faca fata.

Respectand aceasta indicatie, ne putem bucura de o vacanta reusita, pe toata durata ei!

Ce trebuie sa facem in cazul aparitiei tulburarilor digestive?

Conduita este in functie de numarul si intensitatea simptomelor si cauza acestora.

Cel mai important este regimul igieno-dietetic, repausul alimentar si repausul la pat pana la disparitia simptomelor.

Greata- repaus alimentar, reluarea alimentatiei cu alimente usoare (supe, supe-crème, piureuri). Medicatie: Metoclopramid, Motilium.

Dureri epigastrice (stomac), hipocondrul drept (colecist), abdominale difuze (intestinale) – regim alimentar cu alimente usoare (supe pui, piureuri, fara cruditati, alimente acide, prajeli, carne, sucuri).

Medicatie: antisecretor gastric (pantoprazol, esomeprazol), antispastic (No-spa, Spasmomen), antialgic (paracetamol, algocalmin).

Meteorism, senzatie de stomac greu, discomfort gastric si abdominal: regim alimentar usor. Medicatie: enzime pancreatice – Triferment forte, Mezym Forte.

Varsaturile pot fi 1-2, alimentare, cu golirea stomacului si oprirea lor sau pot fi la inceput alimentare si apoi repetate varsaturi lichidiene si bilioase.

In primul caz conduita e reprezentata de repausul alimentar pana la disparitia simptomului si reluarea alimentatiei treptat, incepand cu apa, ceai usor indulcit, supe clare, supe crème, piure.

Medicatie: antisecretor gastric (pantoprazol, esomeprazol), metoclopramid.

Daca varsaturile persista este necesara administrarea medicatiei parenterale (intramuscular, intravenos), orice medicatie orala urmand a fi eliminata prin varsaturi.

Diareea – regim alimentar ( apa plata, ceai menta, musetel, paine, covrigi, orez fiert, morcov fiert, piept pui, supa pui cu galuste, fara fructe, legume, ciorba , zarzavat, etc).

Medicatie : Smecta, un plic d**a fiecare scaun diareic pana cand consistenta este apropiata de normal, calciu carbonic pulbere, o lingurita la 12 ore, trimebutine (Ibutin), saruri de rehidratare, probiotic.

In cazurile severe poate necesita hidratare si reechilibrare electrolitica parenterala (intravenoasa) sau chiar internare.

Sa va bucurati de mare, soare, relaxare din plin !

Sa va fie de folos!

07/07/2026

Vara si provocarile temperaturilor ridicate asupra corpului si starii de sanatate

Vara este anotimpul cel mai asteptat si mai iubit!

Vara inseamna vreme frumoasa, soare, mare, natura, vacanta, concedii, relaxare!

Vara si-a intrat in drepturi si ne-am confruntat inca din iunie cu temperaturi extrem de ridicate.

Si cm pe un cer senin pot sa se adune si nori, pe timp de vara pot sa apara mici neplaceri in corpul nostru, mici probleme de sanatate.

1. Ma simt foarte obosit/a! Sunt bolnav/a ?

Cel mai neplacut motiv prezentat de catre pacienti vara, la consultul de medicina interna este oboseala excesiva.

Persoane de toate varstele, pot acuza slabiciune, oboseala, ameteala, stari lipotimice, nevoie de mai multa odihna, de somn, chiar si d**a-amiaza, dureri de cap.

Caldura excesiva este greu suportata de corp care face eforturi ca sa se adapteze, activandu-si mecanismele prin care sa faca fata temperturilor ridicate.

El isi reduce consumul de energie pentru ca prin producerea de energie se elibereaza si caldura, ceea ce ar duce la o supraincalzire a corpului.

Asta face ca omul sa o perceapa ca pe o lipsa de energie, ca pe o oboseala si ca pe o nevoie mai mare de odihna.

Nu sunteti bolnav/a!

Recomandarea este sa va ascultati corpul, sa nu va expuneti la soare in orele d**a-amiezii, sa cautati umbra, racoarea, sa va hidratati bine, sa mancati cat mai usor, sa va odihniti atat cat aveti nevoie!

2. Nu am pofta de mancare! Am avut un episod de varsaturi! Am avut diaree! Am probleme digestive?

Vara corpul nostru isi reduce consumul de energie deci are nevoie de mai putina hrana, ca urmare, scade pofta de mancare.

Suntem mai selectivi cu ceea ce mancam, preferam mancare mai usoara, racoroasa, fructe, legume, supe care sunt mai usor de digerat .

Sunt mai greu de digerat, pentru tubul digestiv, alimente de tipul carne (porc, miel, oaie, mici), usturoi, vinete cu ceapa, maioneza, iar prin consumul lor uneori putem face indigestie (exces alimentar) care se manifesta cel mai adesea cu varsaturi, iar atunci cand alimentele au fost chiar si usor alterate de la temperatura ridicata sau/si suprainfectate cu bacterii, putem prezenta si diaree.

Recomandarea este de a consuma alimente proaspete, usor de digerat, de a le consuma in cantitate mai mica ca de obicei si de a ne hidrata corespunzator.

3. Am picioarele umflate, simt tensiune, durere in picioare ! Am probleme cu rinichii?

Se intampla frecvent vara sa primesc aceasta intrebare de la persoane care nu constata acest simptom si in anotimpurile reci sau este doar putin vizibil.

Edemele gambiere apar cel mai adesea in boala varicoasa sau insuficienta circulatorie periferica si sunt accentuate de statul indelung*t in picioare.

Alte afectiuni in care ele sunt prezente sunt insuficienta cardiaca, hepatica, renala, dar pacientii au un istoric cunoscut si indelung*t al acestor afectiuni pana sa apara edemele.

In afectiunile renale apar la inceput edemele la nivelul fetei, in jurul ochilor si tarziu in cadrul bolii se generalizeaza.

La persoanele fara afectiuni, edemele gambiere apar vara prin dilatarea vaselor de la nivelul gambelor ca si mecanism de adaptare al corpului care cauta sa mareasca suprafata de evaporare prin care se elibereaza caldura vehiculata prin sange cu scopul de a mentine o temperatura optima a corpului.

Edemele gambiere sunt favorizate si de gravitatie, statul prelungit in picioare si consumul de sare (sodiu).

Recomandarea pe timp de vara este sa ne hidratam corespunzator, sa consumam mai putina sare, sa evitam statul excesiv in picioare.

4. Am urina foarte colorata si in cantitate mai mica decat de obicei!
Nu mai functioneaza rinichii?

Eliminam atatea lichide cate consumam! Lichidele provin din apa, sucuri, bauturi alcoolice si nealcolice, supe, ciorbe, lactate, legume, fructe.

Eliminarea lichidelor se face prin urina (in principal), tranzit intestinal (in functie de consistenta este o cantitate mai mare sau mai mica de lichide) dar si prin transpiratie (pe toata suprafata corpului) si respiratie.

Vara, transpiram foarte mult! Cantitatea de lichide eliminate prin transpiratie este foarte mare, cat si prin respiratie, iar noi nu suntem constienti de aceasta!

De aceea, vara urina este mai concentrata. Rinichii nu au nici o problema!

Recomandarea este de a bea cat mai multe lichide! O urina deschisa la culoare este indicatorul cel mai bun ca noi consumam lichide suficiente.

5. Ma doare capul! Sa fac un RMN?

Cele mai frecvente motive pentru care apare durerea de cap vara sunt expunerea directa la soare si deshidratarea.

Pentru o buna functionare, creierul are nevoie in special de zahar (glucoza) si apa. Recomandarea pe timp de vara pentru evitarea cefaleei, este o buna hidratare si evitarea expunerii la soarele amiezii.

Sa va fie de folos, in verile foarte calduroase si nu numai!

05/07/2026

Afecțiunile cardiovasculare care intră în atenția (sunt evaluate sau prevenite prin) scorurile de risc cardiovascular, precum SCORE2 și SCORE2-OP.

Conform ghidurilor europene de prevenție cardiovasculară, scorurile de risc sunt utilizate pentru estimarea riscului de boală cardiovasculară aterosclerotică (ASCVD), adică a evenimentelor cardiovasculare majore determinate de ateroscleroză.

Acestea includ:

Infarct miocardic (infarctul miocardic)
Boală coronariană (boala coronariană ischemică)
Accident vascular cerebral ischemic
Atac ischemic tranzitoriu (AIT)
Boală arterială periferică
decesul de cauză cardiovasculară asociat aterosclerozei

Ce afecțiuni cardiovasculare NU sunt evaluate direct prin SCORE2?

Scorurile de prevenție cardiovasculară nu estimează riscul pentru toate bolile cardiovasculare. Ele nu sunt concepute pentru:

Insuficiență cardiacă
Fibrilație atrială și alte aritmii
Cardiomiopatie hipertrofică
Cardiomiopatie dilatativă
Valvulopatii cardiace
Cardiopatii congenitale
Miocardită
Pericardită
Anevrism de aortă
Disecție aortică
Hipertensiune arterială pulmonară

Cine este considerat automat la risc crescut și nu necesită calcul SCORE2?

Ghidurile europene precizează că anumite categorii de pacienți sunt considerate deja cu risc cardiovascular crescut sau foarte crescut, fără a mai aplica scorul SCORE2:

- persoane cu boală cardiovasculară aterosclerotică diagnosticată
- persoane cu Diabet zaharat și afectare de organ sau factori multipli de risc
- persoane cu Boală renală cronică
- persoane cu Hipercolesterolemie familială
- persoane cu valori extrem de crescute ale factorilor de risc cardiovascular

Scorurile de prevenție cardiovasculară sunt construite în principal pentru a estima riscul de boală cardiovasculară aterosclerotică (infarct, AVC ischemic și boală arterială periferică), nu riscul tuturor afecțiunilor cardiace și vasculare existente.

05/07/2026

Cum se estimează riscul cardiovascular?
Diagramele SCORE2

În prezent, în Europa, inclusiv în România, evaluarea riscului cardiovascular în prevenția primară se realizează utilizând sistemele SCORE2 și SCORE2-OP, recomandate de ghidurile Societății Europene de Cardiologie (ESC). Aceste instrumente estimează probabilitatea de a dezvolta un eveniment cardiovascular major în următorii 10 ani.

Ce este SCORE2?

SCORE2 (Systematic Coronary Risk Estimation 2) este un algoritm destinat persoanelor aparent sănătoase cu vârste între 40 și 69 de ani, fără boală cardiovasculară cunoscută, diabet zaharat, boală renală cronică sau hipercolesterolemie familială.

Pentru persoanele cu vârsta de 70 de ani și peste, se utilizează algoritmul SCORE2-OP (Older Persons).

Diagramele SCORE2 utilizează următorii parametri:
- vârsta
- sexul
- statutul de fumător
- tensiunea arterială sistolică
- colesterolul non-HDL
- regiunea europeană de risc cardiovascular din care face parte țara de origine

România este încadrată de ghidurile europene în categoria țărilor cu risc cardiovascular foarte înalt, motiv pentru care se utilizează diagramele SCORE2 corespunzătoare acestei categorii.

Cum se interpretează rezultatul SCORE2?

Pentru persoanele cu vârsta sub 50 de ani:
- risc scăzut–moderat: < 2,5%
- risc înalt: 2,5–7,4%
- risc foarte înalt: ≥ 7,5%

Pentru persoanele între 50 și 69 de ani:
- risc scăzut–moderat: < 5%
- risc înalt: 5–9,9%
- risc foarte înalt: ≥ 10%

Pentru persoanele de 70 de ani și peste:
- risc scăzut–moderat: < 7,5%;
- risc înalt: 7,5–14,9%;
- risc foarte înalt: ≥ 15%.

Scorul SCORE2 exprimă probabilitatea de a dezvolta în următorii 10 ani:
- un infarct miocardic
- un accident vascular cerebral
- sau un alt eveniment cardiovascular aterosclerotic major, fatal sau nefatal

Diagramele SCORE2 nu se aplică persoanelor care prezintă deja un risc cardiovascular crescut prin definiție, cm sunt:
- pacienții cu boală cardiovasculară aterosclerotică diagnosticată
- persoanele cu diabet zaharat;
pacienții cu boală renală cronică
- persoanele cu hipercolesterolemie familială
- alte boli genetice rare asociate cu risc cardiovascular crescut.

Acestia se incadreaza in categoria de risc foarte inalt.

Categorii de risc

Risc foarte înalt - indivizi cu cel puțin una din următoarele:
- BCV documentată clinic sau imagistic inechivoc
- BCV documentată clinic include IMA anterior, SCA, revascularizare coronariană și alte procedure de revascularizare arterial, AVC și AIT, anevrism aortic și BAP
- BCV documentată imagistic include plăci semnificative la coronarografie sau ultrasonografia arterelor carotide.
! NU include modificări ale unor parametri ca îngroșarea peretelui (intimă-medie) ale arterelor carotide.
- DZ cu afectare de organ țintă cm ar fi proteinuria sau cu un factor de risc major, cm ar fi fumatul, hipercolesterolemia marcată sau hipertensiunea importantă.
- BRC severă (RFGe8 mmol/L (>310mg/dL) (de ex. în hipercolesterolemia familială) sau TA ≥180/110 mmHg
- Cei mai mulți indivizi cu DZ (cu excepția celor tineri, cu DZ tip 1 și fără factori de risc major, care pot avea un risc scăzut sau moderat)
- BRC moderată (RFGe =30-59 mL/min/1,73 m2)

SCORE ≥5% și

04/07/2026

Factorii de risc cardiovascular

Bolile cardiovasculare reprezintă una dintre principalele cauze de îmbolnăvire și mortalitate la nivel mondial.

Riscul cardiovascular este influențat de o serie de factori care pot favoriza apariția aterosclerozei, infarctului miocardic, accidentului vascular cerebral și a altor afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge.

Un factor de risc cardiovascular este orice caracteristică, condiție medicală sau comportament asociat cu o probabilitate crescută de a dezvolta o boală cardiovasculară.

Factorii de risc se împart în două categorii principale: factori nemodificabili și factori modificabili.

Factori de risc cardiovascular nemodificabili - sunt factori asupra cărora nu putem interveni direct:

- vârsta – riscul cardiovascular crește odată cu înaintarea în vârstă

- sexul – bărbații prezintă, în general, un risc cardiovascular mai mare la vârste mai tinere

- antecedentele familiale – prezența bolilor cardiovasculare premature la rudele de gradul I crește riscul individual

- predispoziția genetică – anumite afecțiuni ereditare, precum hipercolesterolemia familială, determină un risc cardiovascular semnificativ crescut

Factori de risc cardiovascular modificabili - aceștia pot fi preveniți, controlați sau tratați:

1. Dislipidemiile

Valorile crescute ale LDL-colesterolului, trigliceridele crescute și valorile scăzute ale HDL-colesterolului sunt asociate cu dezvoltarea aterosclerozei.

2. Hipertensiunea arterială

Creșterea tensiunii arteriale determină suprasolicitarea inimii și afectarea progresivă a vaselor de sânge.

3. Diabetul zaharat și rezistența la insulină

Persoanele cu diabet prezintă un risc crescut de boală cardiovasculară, chiar și în absența altor factori de risc.

4. Fumatul

Fumatul accelerează procesul de ateroscleroză, crește riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral și afectează funcționarea normală a vaselor de sânge.

5. Excesul ponderal și obezitatea

Excesul de țesut adipos, în special cel abdominal, este asociat cu hipertensiune, diabet și dislipidemii.

6. Sedentarismul

Lipsa activității fizice contribuie la apariția și agravarea majorității factorilor de risc cardiovascular.

7. Alimentația dezechilibrată

Consumul excesiv de alimente ultraprocesate, grăsimi saturate, grăsimi trans, zahăr și sare poate favoriza dezvoltarea bolilor cardiovasculare.

8. Consumul excesiv de alcool

Aportul crescut și regulat de alcool poate contribui la hipertensiune arterială, aritmii și afectare cardiacă.

9. Stresul cronic și factorii psihosociali

Stresul prelungit, anxietatea, depresia și izolarea socială pot influența neg*tiv sănătatea cardiovasculară.

10. Boala renală cronică și alte afecțiuni asociate

Anumite boli cronice cresc independent riscul cardiovascular și necesită monitorizare atentă.

Factorii de risc nu acționează izolat. Cu cât o persoană prezintă mai mulți factori de risc, cu atât probabilitatea apariției unei boli cardiovasculare este mai mare.

De aceea, evaluarea riscului cardiovascular global reprezintă un element esențial în prevenția cardiovasculară.

Ce putem face pentru a reduce riscul cardiovascular?
- controlul tensiunii arteriale
- renunțarea la fumat
- adoptarea unei alimentații echilibrate
- activitate fizică regulată
- menținerea unei greutăți corporale sănătoase
- monitorizarea profilului lipidic și a glicemiei
- o buna gestionare a stresului
- respectarea tratamentului recomandat de medic
- efectuarea controalelor medicale periodice

Prevenția cardiovasculară începe prin identificarea și gestionarea factorilor de risc.

În multe situații, modificările stilului de viață și tratamentul adecvat pot reduce semnificativ riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte complicații cardiovasculare.

Dr. Codruța Rusu

21/10/2026

20/10/2026

20/10/2026

20/10/2026

19/10/2026

15/07/2026

07/07/2026

05/07/2026

05/07/2026

04/07/2026

Address

Telephone

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category

Listing takedown request