Adina Rusu

18/08/2026

Auzim tot mai des vorbindu-se despre screeningul pentru cancerul colorectal. Și pe bună dreptate: depistarea precoce poate crește șansele unui tratament eficient și ale unui prognostic favorabil.

Dar discutăm mult mai puțin despre un lucru la fel de important: ce putem face înainte ca boala să apară.

Cancerul colorectal este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel mondial și una dintre principalele cauze de mortalitate prin cancer. Factorii de risc sunt numeroși: predispoziția genetică, istoricul familial, vârsta, bolile inflamatorii intestinale, dar și factori asupra cărora putem interveni — supraponderea și obezitatea, sedentarismul, fumatul, consumul de alcool și o alimentație săracă în fibre și bogată în carne procesată și carne roșie.

Dintre aceștia, relația dintre adipozitate și cancerul colorectal este tot mai intens studiată.

Și aici apare un aspect important: relația dintre greutate și cancer este mult mai complexă decât simpla valoare a IMC-ului.

Nu contează doar câte kilograme avem.

Contează și:
- unde este depozitat țesutul adipos, în special la nivel abdominal;
- cât timp a fost organismul expus excesului ponderal;
- cm s-a modificat greutatea de-a lungul vieții;
- iar după diagnosticul de cancer, dacă scăderea în greutate este intenționată sau este determinată de boală.

Țesutul adipos nu este doar un depozit de energie. Este un țesut metabolic activ, capabil să influențeze inflamația, metabolismul insulinei, semnalele hormonale și alte mecanisme implicate în dezvoltarea tumorală.

De aceea, atunci când vorbim despre prevenția cancerului colorectal, screeningul și stilul de viață nu sunt două teme concurente, ci două componente complementare ale prevenției.

În articolul de mai jos explic pe larg ce știm în prezent despre legătura dintre greutate, adipozitate și riscul de cancer colorectal și de ce prevenția începe cu mult înainte de momentul diagnosticului.

👇 Articolul complet:

aug.182026Managementul greutății Cancerul colorectal este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel mondial și una dintre principalele cauze de mortalitate oncologică. Și în România, povara acestei boli este deosebit de importantă. Astfel, numai în anul 2024, aproximativ 12.700...

17/08/2026

𝐏𝐚𝐫𝐚𝐝𝐨𝐱𝐮𝐥 𝐳𝐢𝐥𝐞𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐮𝐧𝐢

Este ziua în care spunem cel mai des:
De azi mănânc mai sănătos!
De azi mă apuc de sport!
De azi mă organizez!
De azi schimb ceva!

Și nu este doar o expresie.

În psihologia comportamentală există un fenomen numit „fresh start effect” – efectul unui nou început. Începutul săptămânii funcționează ca un reper temporal: mintea trasează o linie între ceea ce a fost și ceea ce urmează.

„Săptămâna trecută” rămâne în urmă, iar „săptămâna aceasta” pare un nou început.

De aceea, la începutul săptămânii crește motivația pentru obiective care țin de sănătate, alimentație, mișcare sau organizare. Studiile au identificat chiar un ritm săptămânal al preocupării pentru sănătate, cu un interes mai mare la începutul săptămânii.

Dar ziua de luni are și o altă față.

După weekend, trecem destul de brusc de la un timp asupra căruia avem, de regulă, mai mult control la unul organizat și influențat în mare parte de obligații și de sarcinile de la serviciu.

Sună alarma. Începe programul de lucru. Reapar traficul, termenele, întâlnirile, mesajele, deciziile și problemele rămase de rezolvat.

Cu alte cuvinte, scade controlul asupra propriului timp și crește presiunea de a răspunde cerințelor din exterior.

Iar această tranziție poate fi resimțită și de organism.
De mult timp este studiat așa-numitul „Monday effect” cardiovascular: unele studii populaționale au observat o frecvență mai mare a infarctului miocardic și a altor evenimente cardiovasculare la începutul săptămânii. Explicația nu este una singură și nu putem pune acest fenomen exclusiv pe seama stresului, dar printre mecanismele discutate se află schimbarea ritmului somn–veghe, activarea sistemului nervos simpatic, creșterea tensiunii arteriale și revenirea bruscă la stresorii profesionali.

Și astfel apare paradoxul.

Aceeași zi care ne spune „trebuie să fac atât de multe” ne spune și „de astăzi pot să fac lucrurile altfel”.

Poate că acesta este paradoxul zilei de luni: ne apasă prin tot ceea ce reîncepe, dar ne dă energie prin senzația că putem începe un drum nou!

Iar când vine vorba despre alimentație, sport sau orice alt obicei sănătos, problema nu este că alegem ziua de luni pentru a începe.
Provocarea adevărată este să construim ceva ce putem continua și marți, miercuri, joi… și în toate zilele care vin după ce senzația de „nou început” a trecut.

Voi ce v-ați propus să începeți azi? 😄

17/08/2026

Brânza cu roșii – o combinație pe care ar trebui să o evităm? 🍅🧀
Ani la rând a circulat ideea că brânza nu ar trebui mâncată împreună cu roșiile: că oxalații din roșii ar „lega” calciul din brânză, că asocierea ar favoriza pietrele la rinichi sau că cele două alimente pur și simplu „nu se digeră bine împreună”.

Sună științific, dar lucrurile nu stau chiar așa.

Mai mult, dacă privim farfuria în ansamblu, descoperim ceva mult mai interesant decât presupusa incompatibilitate: alimentele se pot completa reciproc.

🍅 Roșiile ne aduc, printre altele, licopen, un carotenoid a cărui absorbție este favorizată de prezența grăsimilor.

🫒 Uleiul de măsline extravirgin aduce grăsimi predominant mononesaturate și compuși fenolici și contribuie la absorbția carotenoizilor.

🧀 Brânza completează masa cu proteine de calitate, calciu, fosfor și vitamina B12.

🌿 Iar legumele și plantele aromatice aduc fibre, varietate și numeroși compuși bioactivi.

Este un exemplu simplu al unui principiu mult mai important în nutriție: nu contează doar ce conține fiecare aliment separat, ci și ce se întâmplă atunci când alimentele sunt consumate împreună.

De altfel, roșiile, uleiul de măsline, legumele, plantele aromatice și cantitățile moderate de brânză se integrează foarte bine în principiile modelului alimentar mediteranean – unul dintre cele mai bine studiate modele alimentare pentru sănătatea cardiovasculară și metabolică.

Așa că poate întrebarea nu ar trebui să fie „Ce alimente nu am voie să combin?”, ci:

„Cum pot combina alimentele astfel încât să construiesc o masă mai bună?”

Am explicat în articol de unde a pornit mitul brânzei cu roșii, ce se întâmplă de fapt cu oxalații și calciul și de ce această combinație poate face parte fără probleme dintr-o alimentație sănătoasă.

👉 Articolul integral: https://adinarusu.ro/branza-cu-rosii-asociere-alimentara-interzisa/

Uneori, alimentația sănătoasă nu înseamnă să căutăm ce să mai eliminăm din farfurie. Înseamnă să învățăm ce și cât să adăugăm în ea.

16/08/2026

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐧𝐮 𝐧𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐨𝐩𝐫𝐢 𝐝𝐢𝐧 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚𝐭 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐬𝐮𝐧𝐭𝐞𝐦 𝐬𝐭𝐫𝐞𝐬𝐚𝐭̦𝐢?
𝐂𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧𝐞 𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐚 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐞𝐬 𝐬̦𝐢 𝐩𝐨𝐟𝐭𝐚 𝐢𝐫𝐞𝐳𝐢𝐬𝐭𝐢𝐛𝐢𝐥𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐝𝐮𝐥𝐜𝐞?

Vi s-a întâmplat, poate, ca la sfârșitul unei zile grele de muncă, după ce ați ajuns acasă și v-ați eliberat de stresul de la serviciu, să simțiți că pur și simplu nu vă puteți opri din mâncat… Și nu ne referim la fireasca masă de seară, în confort, cu familia, ci la acel mâncat necontrolat, mult peste foamea fiziologică, care poate merge până la apariția stării de rău, la disconfort digestiv, dureri abdominale sau greață.
Sau poate vă numărați printre cei care nu se pot opri la doar două pătrățele de ciocolată sau care „nu au liniște”, știind că în congelator există o cutie de înghețată pe care nu au terminat-o.
De ce ajungem să mâncăm necontrolat, depășind limitele organismului nostru? De ce nu ne putem opri, deși știm că ne facem rău singuri?
Ei bine, de vină nu este lipsa de voință! După câteva decenii de căutări, oamenii de știință au aflat că acest tipar de mâncat necontrolat, dezinhibat (disinhibited eating), această pierdere temporară a controlului asupra consumului alimentar, declanșată de stres, are la bază mecanisme concrete, măsurabile, în creier și în sistemul endocrin.
Vestea bună este că acest tipar alimentar nu este „ireparabil”, iar cercetarea din ultimii ani oferă direcții concrete, verificate, nu doar sfaturi generice de tipul „mănâncă mai sănătos”.
Puteți afla mai multe despre acest subiect accesând link-ul de mai jos:
https://adinarusu.ro/de-ce-nu-ne-putem-opri-din-mancat/

19/07/2026

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au căutat elixirul tinereții: apa vie, ambrozia zeilor, merele de aur sau fântâna tinereții. Astăzi căutăm molecule anti-aging și terapii revoluționare.
Dar poate că arma cea mai puternică împotriva îmbătrânirii a fost cu noi tot timpul: masa musculară. Până în prezent, nu a fost descoperită nicio moleculă care să poată reproduce beneficiile unui mușchi puternic și bine întreținut.

Astfel, masa musculară este cea mai mare „farmacie” a organismului. La fiecare contracție, mușchiul eliberează mii de molecule de semnalizare (miokine), care reduc inflamația, îmbunătățesc sensibilitatea la insulină și influențează funcția cerebrală. Până în prezent au fost identificate peste 3.000 de miokine, iar cercetările continuă.

În ciuda sumelor fabuloase investite în cercetările privind longevitatea, nu a fost descoperită nicio moleculă care să reproducă toate efectele unui mușchi activ. Astfel, deși se încearcă dezvoltarea unor „exercise mimetics” (pastile care să imite exercițiul fizic), acestea nu pot reproduce simultan efectele metabolice, endocrine, imunologice și neurologice ale masei musculare antrenate.

Foarte important este și faptul că îmbătrânirea nu este liniară. Astfel, unul dintre cele mai interesante concepte este că oamenii nu pierd mușchi doar „puțin câte puțin”. Cele mai mari pierderi apar în timpul unor evenimente catabolice, precum o gripă severă, o operație, o fractură sau câteva zile de imobilizare la pat. Persoanele care au o rezervă musculară mai mare înainte de aceste evenimente se recuperează semnificativ mai bine.

Pentru organism, masa musculară reprezintă o adevărată rezervă metabolică. În timpul unei infecții severe sau după o intervenție chirurgicală, organismul folosește aminoacizii din mușchi pentru a produce celule imunitare, enzime și proteine necesare vindecării. Cu alte cuvinte, mușchiul devine un „depozit de supraviețuire”.

Deși nu conștientizăm acest lucru din timp, pierderea musculară începe devreme. Primele modificări pot apărea încă din jurul vârstei de 30 de ani, iar după 50–60 de ani procesul se accelerează.

Cum protejăm masa musculară? Cu un antrenament corect și cu o alimentație corespunzătoare.
Exercițiul fizic transmite semnalul „construiește!”, însă alimentația furnizează cărămizile necesare pentru ca acest proces să aibă loc.
Mișcarea și alimentația nu concurează între ele, ci se completează. Una oferă stimulul, cealaltă oferă resursele. Doar împreună pot încetini pierderea masei musculare și ne pot ajuta să îmbătrânim sănătos!

17/07/2026

Pline de cafeină, zahăr și alți compuși stimulanți, precum taurină, guarana sau ginseng, băuturile energizante promit să ne „dea aripi”, când, în realitate, ne pot aduce numeroase riscuri pentru sănătate!

Principalul motiv de îngrijorare îl reprezintă efectele cardiovasculare. Astfel, consumul de băuturi energizante poate determina creșterea ritmului cardiac și a tensiunii arteriale și poate favoriza apariția unor aritmii la persoanele susceptibile.

Pe lângă efectele asupra inimii, consumul regulat este asociat cu tulburări ale somnului, anxietate, iritabilitate și scăderea performanțelor cognitive… exact ce nu i-ar trebui unui student în sesiune!

Iar lista riscurilor nu se oprește aici. Dovezile recente arată o asociere între consumul de băuturi energizante și comportamente de risc, inclusiv consumul crescut de alcool, tutun și alte substanțe, precum și o prevalență mai mare a simptomelor depresive și a problemelor comportamentale în rândul adolescenților.

Riscul crește semnificativ atunci când băuturile energizante sunt consumate împreună cu alcoolul sau înaintea unui efort fizic intens. Cafeina poate masca senzația de oboseală și efectele alcoolului, favorizând consumul excesiv și crescând riscul de accidente, deshidratare și evenimente cardiovasculare acute.

🏎‍ Iar dacă vă doriți performanțe ca Max Verstappen, vestea proastă este că acestea nu vin dintr-o doză de energizant! Vin din antrenament, disciplină, somn și mii de ore de muncă. Restul e doar marketing😀

05/05/2026

Am vorbit ieri, la BZI Live, cu Irina Zaharia despre inflamație - ce înseamnă, cm afectează organismul și în ce măsură poate fi influențată prin alimentație.

Am vorbit despre impactul inflamației cronice asupra sănătății și despre rolul alegerilor alimentare în modularea acesteia.

Puteți urmări emisiunea accesând link-ul de mai jos:
https://www.youtube.com/watch?v=xy_RVi3jQLk

01/05/2026

𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐝𝐞 𝟏 𝐦𝐚𝐢 𝐚 𝐝𝐚𝐭 𝐨𝐟𝐢𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐬𝐭𝐚𝐫𝐭𝐮𝐥 𝐠𝐫𝐚̆𝐭𝐚𝐫𝐞𝐥𝐨𝐫, iar 𝐦𝐢𝐜𝐢𝐢, însoțiți de 𝐛𝐞𝐫𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐬𝐮𝐜𝐮𝐫𝐢 𝐜𝐚𝐫𝐛𝐨𝐠𝐚𝐳𝐨𝐚𝐬𝐞, ajung rapid în meniuri în această perioadă. Pentru persoanele mai sensibile digestiv, această asociere poate provoca 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐨𝐧𝐟𝐨𝐫𝐭 𝐠𝐚𝐬𝐭𝐫𝐢𝐜, 𝐛𝐚𝐥𝐨𝐧𝐚𝐫𝐞, 𝐫𝐞𝐟𝐥𝐮𝐱 𝐬𝐚𝐮 𝐜𝐡𝐢𝐚𝐫 𝐝𝐮𝐫𝐞𝐫𝐢 𝐚𝐛𝐝𝐨𝐦𝐢𝐧𝐚𝐥𝐞.

Compoziția clasică a micilor include carne tocată — vită, porc, uneori oaie — grăsime animală, usturoi, sare, piper, boia, cimbru, coriandru, uneori bicarbonat de sodiu și supă de oase sau apă pentru textură.

𝐆𝐫𝐚̆𝐬𝐢𝐦𝐞𝐚 𝐚𝐧𝐢𝐦𝐚𝐥𝐚̆ poate încetini digestia și poate crește secreția biliară, fiind asociată cu senzația de „prea plin”, balonare și reflux gastroesofagian. 𝐔𝐬𝐭𝐮𝐫𝐨𝐢𝐮𝐥, bogat în compuși FODMAP, în special fructani, poate favoriza balonarea și crampele, iar condimentele pot irita mucoasa gastrică, mai ales la persoanele cu gastrită, reflux sau hipersensibilitate digestivă.

𝐁𝐢𝐜𝐚𝐫𝐛𝐨𝐧𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐬𝐨𝐝𝐢𝐮, adăugat pentru frăgezime și volum, poate contribui la senzația de balonare, eructații și disconfort prin eliberarea de dioxid de carbon. În plus, prepararea la temperaturi înalte poate genera compuși precum aminele heterociclice și hidrocarburile aromatice policiclice, care pot agrava simptomele la persoanele sensibile.

La rândul său, 𝐛𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐨𝐚𝐭𝐞 𝐚𝐜𝐜𝐞𝐧𝐭𝐮𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐞. Carbonatarea crește distensia gastrică, alcoolul relaxează sfincterul esofagian inferior și favorizează refluxul, iar reziduurile de carbohidrați pot contribui la producerea de gaze.

𝐍𝐢𝐜𝐢 𝐬𝐮𝐜𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐛𝐨𝐠𝐚𝐳𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐧𝐮 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐥𝐢𝐩𝐬𝐢𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐟𝐞𝐜𝐭𝐞: dioxidul de carbon favorizează balonarea, zahărul sau îndulcitorii pot amplifica disconfortul digestiv, iar aciditatea poate agrava refluxul.

Așadar, 𝐦𝐢𝐜𝐢𝐢 𝐧𝐮 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐢 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐨𝐚𝐭𝐚̆ 𝐥𝐮𝐦𝐞𝐚, dar, în combinație cu bere sau băuturi carbogazoase, 𝐩𝐨𝐭 𝐝𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐠𝐫𝐞𝐮 𝐝𝐞 𝐭𝐨𝐥𝐞𝐫𝐚𝐭.

30/04/2026

România se numără printre țările europene cu o povară a bolilor hepatice mai ridicată decât media Uniunii Europene, pe fondul unor factori de risc precum consumul de alcool și alimentația nesănătoasă, potrivit celui mai recent raport al Comisiei EASL-Lancet privind sănătatea hepatică în Europa.
Multe dintre bolile hepatice pot fi prevenite, însă acest lucru nu depinde doar de alegerile individuale. Fără măsuri ferme la nivel de politici publice - de la reducerea consumului de alcool și îmbunătățirea alimentației până la reglementarea mediului digital - povara acestor afecțiuni va rămâne ridicată, inclusiv în țări precum România, unde impactul este deja peste media europeană.
https://agerpres.ro/sanatate/2026/04/30/iasi-alcoolul-si-alimentatia-nesanatoasa-cresc-alarmant-riscul-de-boli-hepatice-in-romania--1551700