10/10/2026
🧠 Azi este Ziua Mondială a Sănătății Mintale iar eu scriu aceste rânduri cu multă dragoste și prezență.
❤️ Vorbim enorm despre sănătate mentală. Avem podcasturi, cărți, terapie, aplicații, specialiști, explicații pentru aproape orice trăim. Știm ce este anxietatea, știm ce înseamnă burnout, traumă, atașament, limite.
Și totuși, nu sunt convinsă că ne simțim mai bine.
Poate pentru că sănătatea mentală nu începe cu toate lucrurile pe care le știm despre noi. Poate începe cu relația pe care o avem cu noi înșine și cu lumea în care trăim.
Trăim într-o lume care ne cere să fim permanent conectați, disponibili, performanți, informați. O lume în care avem tot mai multe instrumente care ar trebui să ne facă viața mai ușoară, dar în care întâlnesc tot mai mulți oameni obosiți, anxioși, deconectați de ei înșiși, care îmi spun: „Nu înțeleg ce se întâmplă cu mine.”
Poate tocmai de aceea ma fascineaza atât de mult domeniul în care lucrez, acest paradox.
🤗 Pentru mine, sănătatea mentală nu înseamnă să fii bine tot timpul. Nu înseamnă absența fricii, a tristeții sau a perioadelor dificile. Înseamnă să ai suficientă flexibilitate interioară încât să treci prin ele fără să te pierzi pe tine. Să îți poți recunoaște emoțiile, să îți înțelegi mintea și corpul, să te poți regla, să poți construi relații și, poate cel mai important, să știi cine ești dincolo de toate rolurile pe care le porți.
🙍♂️ Lucrând cu oamenii, dar și cu creierul, am înțeles ceva ce mi se pare extraordinar: suntem mult mai dinamici decât credem. Creierul se adaptează, învață, se reorganizează. Iar omul poate face același lucru.
💚 De Ziua Mondială a Sănătății Mintale nu vreau să spun „aveți grijă de voi”. Am auzit asta de prea multe ori.
Mesajul meu este altul: Nu te obișnui cu o versiune a ta care doar funcționează, …cu oboseala permanentă, cu “anxietatea” devenită „normală”, cu lipsa bucuriei, cu mintea care nu se mai oprește, cu viața trăită pe pilot automat.
💙 Uneori, primul semn de sănătate mentală este chiar întrebarea: „Eu cm sunt, de fapt?” ….Și curajul de a rămâne suficient de mult cu această întrebare încât să auzi răspunsul.